"Este foarte important ca România să-şi recupereze comunităţile, dincolo de etnie, dincolo de alte criterii care ne despart. Este foarte important să regăsim istoria noastră. Pentru Transilvania este cu atât mai important acum când Europa nu se află în cel mai bun stadiu al ei, când trebuie să regăsim vechile solidarităţi, până la urmă, pentru că aici s-a născut pentru prima dată ideea de Europă", a afirmat vicepremierul, prezent la Zilele Satului Criţ, eveniment sărbătorit în cea de-a patra zi a festivalului. 

El a afirmat că "Transilvania este un spaţiu aproape unic în Europa prin modul în care au convieţuit diferite etnii timp de sute de ani", iar faptul că oamenii vor să refacă tradiţiile din aceste locuri "este un lucru pe care ar trebui să-l omagiem". 

Vasile Dîncu a amintit că Guvernul din care face parte a iniţiat o serie de proiecte pentru aceste comunităţi, iar în prezent se lucrează "la un inventar al monumentelor săseşti din Transilvania pentru că este foarte important să ştim la un moment dat ce avem nevoie şi pentru viitor". 

"Lucrăm îndeaproape cu Comisia pentru minorităţi din Parlament, unde Ovidiu Ganţ este un om cu o viziune destul de înnoitoare, ca să spun aşa, în ceea ce priveşte viitorul, are foarte multe proiecte – noi lucrăm împreună de 15 ani la proiecte româno-germane – şi suntem împreună în acest proiect de refacere şi de a atrage forţe în jurul acestor proiecte legate de reconstrucţia comunităţilor germane. Trebuie o reconstrucţie culturală, ca să spunem aşa, dar trebuie şi o reconstrucţie a infrastructurii mizând pe faptul că aceste experimente se vor multiplica câştigând prin popularitate, prin încredere, devenind proiecte majore pe care să le urmeze şi alţii. (…) Am venit aici pentru că am iniţiat câteva proiecte pentru aceste comunităţi, infrastructură, drumul care duce spre Roadeş este în construcţie şi este un program al MDRAP-ului, am sprijinit proiectul legat de reconstrucţia turlei bisericii din Roadeş şi Rotbauf şi avem pentru proiectele noastre europene un proiect destul de ambiţios de a reface în jur de 19 biserici cu zid din Transilvania. Să sperăm că vom găsi şi surse ca să facem şi altele. Lucrăm la un inventar al monumentelor săseşti din Transilvania pentru că este foarte important să ştim ce avem nevoie şi pentru viitor", a afirmat Vasile Dîncu pentru AGERPRES. 

Săptămâna Haferland a fost deschisă oficial pe 10 august, în localităţile Fişer şi Rupea, cu muzică de fanfară şi dansuri săseşti. 

Evenimentele au continuat în fiecare zi în alt sat din Ţara Ovăzului (Haferland), dintre evenimente nelipsind o expoziţie de fotografie, ateliere de olărit, târg cu produse tradiţionale, concerte în biserici fortificate din zonă. 

Cea mai importantă zi a festivalului, Ziua Satului Criţ, a fost sărbătorită de sute de persoane din satul Criţ şi din împrejurimi. 

Printre cei care au participat la eveniment s-au numărat ministrul Justiţiei, Raluca Prună, ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, ambasadorul Germaniei în România, Werner Hans Lauk, subsecretarul de stat în Ministerul Culturii, Irina Cajal, directorul general al Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", Paula Popoiu, deputatul Ovidiu Ganţ. 

Preşedintele Fundaţiei "Michael Schmidt", omul de afaceri Michael Schmidt, unul dintre iniţiatorii Festivalului "Săptămâna Haferland", alături de cântăreţul Peter Maffay, a reamintit modul în care a debutat festivalul şi cum s-a dezvoltat de la un al altul. 

"Mă bucură că din an în an acest festival capătă tot mai mult apreciere şi când văd în jur cu câtă bucurie întâmpinăm acest festival. Suntem la a patra ediţie şi mă bucură foarte mult că am reuşit să mobilizăm atâta lume care are interes pentru zona aceasta", a spus Michael Schmidt. 

Peter Maffay a afirmat că "ceea ce s-a născut ca o idee entuziastă a doi oameni s-a dezvoltat între timp într-o instituţie. Promovarea culturii şi valorilor saşilor din zonă a funcţionat extraordinar de bine". 

Vicepremierul Vasile Dâncu a spus că este bucuros că vadă "cum prietenia dintre doi oameni a creat un fenomen care credem că ar putea să se dezvolte, să devină un model". 

"Ne bucurăm să sprijinim şi noi, din partea Guvernului, atât cât poate Guvernul, unele lucruri pentru aceste comunităţi, dar cred că cel mai important lucru în acest moment este faptul că există oameni care încearcă să reconstituie aceste comunităţi. Cred că cultura germană a adus în aceste locuri ideea de comunitate care se construieşte pe sine, care nu se naşte în mod natural. Cred că modelul german adus în aceste locuri este încă actual şi cred că România mai are, prin aceste reconstrucţii de comunităţi, acces la acest model. Cred că aceste elemente ale modelului german, pe care saşii l-au adus pe aceste meleaguri, merită şi acum să fie mereu actualizat", a precizat Vasile Dâncu. 

"Este un semnal extraordinar politic pentru rolul de punte al minorităţii germane în relaţia cu Germania, dar şi în relaţiile de aici, din România. Această Europă se construieşte acolo unde comunitatea trăieşte împreună, dincolo de etnie, dincolo de religie, de limbă, dincolo de toate diferenţele dintre ei", a afirmat ambasadorul Germaniei în România, Werner Hans Lauk. 

El a mai spus că cel mai important lucru este 'să atragem tineretul spre aceste valori'. 

"Cel mai important lucru este că facem tot posibilul să aducem tineretul aici, să le deschidem orizontul spre aceste valori, spre aceste tradiţii. Cred că este cel mai important lucru să atragem tineretul spre aceste valori, să ştie de unde provin", a mai declarat ambasadorul Germaniei la Bucureşti. 

Evenimentele din cadrul Săptămânii Haferland se vor încheia luni, în satele Cloaşterf şi Meşendorf. 

Ediţia din acest an a festivalului beneficiază de înaltul patronaj al viceprim-ministrului Vasile Dîncu şi al preşedintelui Federaţiei Mondiale a Saşilor şi Membru în Bundestag, dr. Bernd Fabritius. 

Primele trei ediţii ale festivalului Săptămâna Haferland au strâns peste 4.000 de participanţi şi s-au bucurat de prezenţa a zeci de personalităţi ale vieţii culturale şi sociale din România şi din Germania. 

Organizatorul evenimentului este Fundaţia Michael Schmidt, împreună cu Fundaţia Tabaluga, susţinute de Fundaţia Adept, Fundaţia Mihai Eminescu Trust şi Asociaţia Saşilor Transilvăneni în Germania, iar partener oficial al festivalului este Autoritatea Naţională pentru Turism. 

Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Rupea şi Sighişoara, a fost denumită 'Ţara Ovăzului' sau Haferland, întrucât localnicii obişnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru. AGERPRES