Vasilescu, BNR: ”Avem lichidități, dar încasăm și cheltuim cu greutate”

Bugetul actual este un buget în care veniturile se adună greu, iar cheltuielile se fac şi mai greu, ceea ce face ca această situaţie să nu ne confere o linişte deplină, a apreciat, sâmbătă, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, la postul România TV.

”Bugetul nostru nu este un buget care să ne asigure o linişte deplină. Este un buget în care veniturile se adună foarte greu şi în care cheltuielile se fac şi mai greu, pentru că cererile sunt mult mai mari decât veniturile. I-am ascultat cu mare atenţie, în ultima perioadă, pe ministrul finanţelor şi pe ministrul bugetului şi am înţeles de la aceştia că în ceea ce priveşte plata pensiilor şi plata salariilor nu vor fi probleme pentru că sunt asiguraţi banii pentru tot anul”, a spus Vasilescu.
Oficialul BNR a arătat, pe de altă parte, că România nu are probleme de lichiditate financiară, iar în Trezoreria Statului există, chiar, un excedent de fonduri şi împrumuturile din 2009, din acordul cu FMI şi Comisia Europeană nu au însemnat neapărat că aceasta avea nevoie stringentă de bani. ”Problema în 2009 era că România avea nevoie de o gură de oxigen pe fluxul valutar. Până în 2009 intrau în ţară câte 20 de miliarde de euro şi, dintr-o dată, la începutul lui 2009, criza a pus capăt acestor intrări. Împrumuturile au devenit atunci importante pentru întreaga economie, nu doar pentru pensii şi salarii. Să nu uităm că Trezoreria a luat banii de la FMI printr-o excepţie. Acum, ca a devenit transparent contul de trezorerie, vedem că acesta are un excedent. Rămâne o problemă. Nu s-au rezolvat problemele cu investiţiile interne. Chiar la Banca Naţională spunem că avem, încă, probleme cu cererea agregată care este deficitară. Este vorba de cererea de consum şi de cererea de investiţii. Cererea de investiţii este mică în România”, a explicat consilierul guvernatorului Mugur Isărescu.
Adrian Vasilescu a spus, pe de altă parte, că situaţia din Cipru este total diferită de cea din România, pentru că economia cipriotă este dependentă aproape în totalitate de tranzacţii financiare. ”In Cipru sunt mari probleme cu deficitele, cu plăţile la zi. Cipru a fost în pericol să intre în încetare de plăţi dacă n-ar fi fost finanţarea de la Uniunea Europeană. Între Cipru şi România, cum a spus şi guvernatorul BNR, nu sunt asemănări, ci sunt chiar deosebiri flagrante. În primul rând Cipru este o ţară financiară. PIB-ul, întreaga activitate economică a ţării este bazată pe tranzacţii financiare. Peste 80 la sută din PIB-ul acestei ţări este făcut din tranzacţii financiare”, a subliniat Adrian Vasilescu, citat de Agerpres.