Legea salarizării a avut ca scop echilibrarea sistemului de salarizare și dacă ar fi fost aplicate oricare dintre cele 9 legi lucrate anterior acesteia, problema ar fi rămas nerezolvată, deoarece prevedeau creșteri uniforme la întreg sistemul, a declarat marți ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu.
Ministrul Muncii a dat un exemplu de calcul pe legislația veche: un bugetar cu 2.000 lei salariu primea o creștere de 15 %, respectiv 300 lei, iar un bugetar cu 20.000 lei primea o creștere tot de 15%, adică de 3.000 lei. „În acest fel, s-ar fi adâncit și mai mult dezechilibrele și nu am fi putut să stabilim criterii corecte”, a spus Vasilescu.
Aceasta a precizat că „un alt principiu a fost acela că la muncă egală, trebuie să fie salarii egale”, dar a adăugat că „în sistem, însă, un consilier de ministru de la Ministerul Economiei avea un salariu de 4.477 lei, iar un consilier de la Ministerul Sănătății avea 12.000 lei, mult peste un secretar de stat”. De asemenea, un director la Ministerul Agriculturii avea 12.498 lei, de la Ministerul Economiei 3.560 lei, iar de la Ministerul de Externe 18.280 lei.
Lia Olguța Vasilescu a explicat că pe parcursul mai multor ani, s-au asimilat prin diferite acte normative care nu au ținut cont de echilibrul sistemului, fie ocupații gen IT-it cu magistrat, fie funcționar public cu ambasador, reprezentând salarii nejustificat de mari în raport cu funcții similare din sistemul public.
„Din cauza acestor dezechilibre atât de mari, abia în anul 2022 se va echilibra sistemul, în sensul ca aceeași funcție și gradație să fie plătite la același nivel, indiferent de instituția publică. Să nu uităm însă, că bugetarii cu salarii de lux sunt oricum avantajați față de ceilalți, în sensul că, cei care au creșteri prevăzute etapizat, abia în anul 2022 îi vor ajunge din urmă pe aceștia care se opresc, de luna aceasta, direct la grila din 2022”, a arătat ministrul Muncii.
Ea a făcut câteva precizări privind evoluția salariilor.
În anul 2018, toți bugetarii au o creștere de 25% pe brut, de la 1 ianuarie, cu două excepții: cei care coboară direct în grila din 2022, adică cei cărora le-au fost ajustate salariile; cei care au o creștere mai mare de 25%, adică 28,5%, cum ar fi IT-iștii, cercetătorii, persoanele cu handicap și lucrătorii sezonieri.
În același timp, personalul didactic auxiliar va mai avea de la 1 martie o creștere de 20%, iar medicii și asistentele urcă direct pe grila din 2022.
Din anul 2019, bugetarii vor avea creșteri diferite, astfel încât cei cu salarii mai mici vor avea o creștere mai mare, iar cei cu salarii mari vor stagna sau vor avea creșteri mai puțin semnificative.
De exemplu, în lege sunt prevăzute, la fiecare familie ocupațională, grile de salarizare cum ar fi suma de 6.000 lei pentru un consilier. Un bugetar care acum are peste 6.000 de lei, de la 1 ianuarie 2018 este coborât în grilă direct la 6.000 lei. Are 7.000 acum, va avea 6.000. Un alt consilier, de același rang, care are 2.000 și trebuie să ajungă la 6.000, crește anual, din 2019, cu ¼ din diferență, adică 1.000 de lei anual, în fiecare din cei 4 ani, până în 2022. Alt consilier, tot de același rang dar care este salariat într-o altă instituție bugetară, care are salariul de 5.000 lei și trebuie să ajungă tot la 6.000, va crește tot cu ¼ din diferență anual, adică 250 de lei.
„Am luat un exemplu generic, evident, de edificare. Toți bugetarii interesați pot studia legea ca să afle cu exactitate la ce nivel vor ajunge în 2022. Noi considerăm că abia atunci sistemul va fi perfect echilibrat și, începând din ianuarie 2023, salariile vor crește anual raportat la salariul minim pe economie, deci toți având aceeași creștere”, a spus Olguța Vasilescu.
„Pentru funcțiile de execuție, în grilă, sumele nu au incluse sporuri și vechimea. Aceste elemente se adaugă”, a completat aceasta.
Guvernul a luat decizia plafonării cuantumului sporurilor per total ordonator de credite la 30%, așa cum era și în Legea 284/2010.
„Sigur, asta nu înseamnă că un angajat în spital, la boli infecțioase trebuie să aibă sporuri de 30%. Poate avea și 80%, dar obligația încadrării în limita de 30% rămâne la ordonatorul principal de credite”, a spus ministrul.
Potrivit acesteia, impactul legii, fără transferul contribuțiilor, este de 42 miliarde lei, pe 4 ani, iar cu transfer este de 62 miliarde de lei.
„Menționez că majorările salariale au început încă din anul 2017, luna ianuarie, prin mai multe acte normative care au generat în plus la buget cheltuieli salariale de la 58 miliarde lei în 2016, la 71 miliarde lei în 2017 și ajung în 2018 la 81 de miliarde. Asta înseamnă că în 2017 s-au făcut majorări salariale per total bugetari de 22%, sigur, în unele cazuri mai mici, în altele și de 50%, tocmai pentru a se echilibra sistemul. Asta înseamnă 22% brut în 2017 fără transfer și 25% brut în 2018 sau, dacă vreți pe net, de 4%”, a afirmat Lia Olguța Vasilescu.