Vești bune pentru anumiți români. Aceștia vor primi vechime în plus la pensie. Decizia a fost luată într-un proiect de lege care a fost adoptat de Camera Deputaților. Conform legii, psihologii care își desfășoară activitatea în cabinete individuale, în societăți civile profesionale, în cabinete asociate sau în baza unui contract de muncă vor primi vechime în plus la pensie, cu condiția îndeplinirii anumitor criterii.
Proiectul de lege adoptat modifică articolul 13 din Legea 213/2004, care reglementează profesia de psiholog. Conform noilor prevederi, perioada în care un psiholog cu drept de liberă practică își desfășoară activitatea într-una din formele de organizare menționate și furnizează servicii psihologice va fi considerată vechime în muncă și în specialitate. Această vechime nu va include perioada în care psihologul a avut suspendată calitatea de membru al Colegiului Psihologilor din România.
Condițiile pentru a primi vechime în muncă
Proiectul de lege adoptat a venit în completarea reglementărilor existente în domeniu, care anterior nu asimilau activitatea desfășurată de psihologul titular cu vechimea în muncă. Astfel, această inițiativă legală recunoaște importanța contribuției psihologilor și aduce o ajustare necesară în sistemul de pensii.
În art. 13 au fost introduse două noi alineate. În primul, sunt prezentate condițiile cumulative pe care psihologii cu drept de liberă practică trebuie să le îndeplinească pentru ca serviciile lor să constituie vechime în muncă.
„(3) Perioada în care psihologul cu drept de liberă practică îşi exercită profesia întruna din formele de organizare prevăzute la alin.(1) şi furnizează servicii psihologice prin desfăşurarea activităţilor prevăzute la art. 5, constituie vechime în muncă şi în specialitate, cu excepţia perioadei în care acesta a avut suspendată calitatea de membru al Colegiului Psihologilor din România, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) serviciile psihologice furnizate au produs, în anul supus asimilării vechimii în muncă, venituri nete a căror valoare este cel puţin egală cu de 12 ori cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit, potrivit legii, pentru anul respectiv;
b) a achitat contribuţiile datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, aferente perioadei prevăzute la lit. a)”, se arată în propunerea adoptată de Camera Deputaților.
Documentele care sunt necesare
Al doilea alineat prevede că dovada îndeplinirii condiţiilor de natură financiară prevăzute la alin. (3) se face cu următoarele documente:
„a) declaraţiile privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, conform dispoziţiilor Ordinului nr.165/7/1272/456 din 2023 al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice, al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a „Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 10 februarie 2023;
b) declaraţiile nominale ori individuale de asigurare în sistemul public de pensii, prevăzute de art.7 alin.(1) şi art.11 alin.(1) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare”.
