Aproape nici un bloc fără banca lui. Greu de închipuit că vecinul pe care ne-am obişnuit să îl avem la parter şi-ar putea strânge peste câţiva ani mobila, nevoit să plece după ce s-a extins în prea multe spaţii. Au dispărut întâi mercerii, alimentare sau mici croitorii de cartier, depăşite de vremuri şi de chiriile mari. Investiţii neinspirate, precum centrul comercial Anador din Bucureşti, aşteaptă acum buldozerele. Mai nou, dispar şi magazine de electronice. Aproa
Aproape nici un bloc fără banca lui. Greu de închipuit că vecinul pe care ne-am obişnuit să îl avem la parter şi-ar putea strânge peste câţiva ani mobila, nevoit să plece după ce s-a extins în prea multe spaţii.
Au dispărut întâi mercerii, alimentare sau mici croitorii de cartier, depăşite de vremuri şi de chiriile mari. Investiţii neinspirate, precum centrul comercial Anador din Bucureşti, aşteaptă acum buldozerele. Mai nou, dispar şi magazine de electronice. Aproape jumătate din spaţiile Flanco şi Flamingo şi-au închis porţile. Românii rămân fani ai consumului, dar nu o mai fac oricum, oriunde şi oricât.
Să fie pândită şi puzderia de agenţii bancare de aceeaşi soartă? După ce au închiriat sute de spaţii, au anunţat deschiderea a cel puţin încă pe atât şi au angajat mii de oameni? Un bancher spunea recent că nu s-ar mira să vadă în câţiva anunţuri de vânzare „la pachet“ a 30-40 de agenţii.
Să fie aproape de epuizarea resurselor modelul actual de dezvoltare bancară? Orientat spre produs şi mai puţin spre client, în anii în care s-a vândut nebuneşte, acesta a justificat extinderea spectaculoasă a reţelelor. Cu clienţii aşteptând la rând, bancherii s-au preocupat destul de puţin de sofisticarea ofertei de servicii. Nici n-au prea avut de ce. Cererea mare pentru produse de creditare simple şi marjele pe măsură practicate le-au lăsat confortul de a se gândi aproape exclusiv la creşterea volumului vânzărilor. Au „inventat“ mii de angajaţi noi cu care au umplut agenţiile, mulţi abia ieşiţi de pe băncile facultăţii sau reconvertiţi prin traininguri rapide să vândă produse bancare.
Până acum, a mers perfect, dar lucrurile încep să se schimbe. Creşterea consumului se temperează, mulţi clienţi s-au îndatorat deja la limită, iar relaxarea normelor BNR nu aduce veşti bune decât pentru cei cu venituri mai mari. Agenţia de la parterul blocului va trebui să câştige în viitor mai puţin din marje şi mai mult din comisioane. Va trebui să vândă consultanţă şi mai multe servicii conexe produselor bancare simple pentru a rămâne rentabilă. Va trebui să se reinventeze ajutată de manageri şi specialişti tot mai greu de găsit pe piaţa muncii. Dacă nu va reuşi, se va închide, depăşită de vremuri, la fel ca merceria sau croitoria de cartier căreia i-a luat locul.