Teoretic, am putea vinde peste hotare mărfuri de 31 de miliarde de euro anul acesta, cu două miliarde în plus faţă de 2009, dar până la revenirea la nivelul-record din 2008 avem nevoie nu doar de răbdare.
În luna ianuarie a acestui an, exporturile româneşti către pieţele extracomunitare erau cu 23% mai mari ca în aceeaşi lună a lui 2009, dar cu 26% mai mici decât în ianuarie 2008. Situaţia se repeta şi în februarie, când exporturile au crescut cu 28% faţă de luna corespunzătoare a anului trecut, dar erau încă mai mici cu 22% faţă de februarie 2008.
„Economiile din afara UE reprezintă cam un sfert din totalul pieţelor de desfacere, aşa că trebuie să vedem ce s-a întâmplat şi pe relaţia intra-UE. Totuşi, estimarea noastră este că, deşi vom rămâne încă pe minus faţă de anul anterior crizei, vom recupera cam două miliarde de euro din pierderea de peste patru miliarde de euro de anul trecut“, spune Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).
Acesta a ţinut să precizeze că evoluţiile pozitive ale exporturilor, începute încă din noiembrie 2009, au ca explicaţie şi baza scăzută de comparaţie (în România, criza s-a manifestat cel mai dur începând din toamna lui 2008 şi până în primăvara lui 2009).
Aterizare lină, decolare greoaie
Şi economistul-şef al ING Bank România, Nicolaie Chidesciuc, crede că este probabil să beneficiem în continuare de revenirea economiei din zona euro, precum şi a celor din pieţele emergente din jurul României. „Însă, dacă avem în vedere că exporturile româneşti au scăzut mai puţin decât în cazul altor ţări din regiunea ECE în anul 2009, nu este posibilă o creştere foarte puternică în acest an şi chiar în anii următori, fiindcă nu se aşteaptă o creştere spectaculoasă în zona euro“, arată el, concluzionând că exporturile nete vor aduce o contribuţie pozitivă la dinamica PIB în acest an, însă considerabil mai scăzută decât în 2009.
Evoluţia va fi diferită de la domeniu la domeniu şi de la companie la companie, aşa că dacă unii vor înregistra creşteri ale exporturilor scrise cu două cifre, în alte cazuri se va stagna la nivelul anului trecut, ba chiar vor exista situaţii în care scăderea va continua.
Duster vs programele «Rabla»
Vârful de lance al domeniului „made in Romania“ a fost, este şi se pare că va rămâne uzina din Mioveni. „În 2009, am exportat aproximativ 270.000 de automobile (ceea ce înseamnă peste 85% din vânzările totale înregistrate anul trecut)“, spune Silviu Sepciu, şeful Serviciului Relaţii cu Presa al Dacia. Valoarea oficială a exporturilor va fi aflată după comunicarea rezultatelor financiare pe anul precedent. Luând în calcul un preţ mediu de livrare către dealerii externi de 8.000 de euro pentru fiecare autovehicul (fără taxe şi adaos comercial), se poate estima că este vorba de circa 2,2 miliarde de euro. Sau 7,5% din totalul exporturilor autohtone.
Reprezentanţii celebrei mărci româneşti spun că îşi doresc un 2010 cel puţin la fel de bun ca anul trecut. „Contăm pe un rezultat comparabil cu cel de anul trecut, în special ca urmare a lansării noului model“, explică Sepciu. Chiar şi fără Duster, exporturile Dacia au depăşit, în ianuarie 2010, 25.000 de bucăţi, cu 181% mai mult decât în aceeaşi lună a lui 2009.
SUV-ul Dacia, extrem de bine primit de presă şi de specialişti, ar trebui să compenseze scăderea vânzărilor provocată de reducerea sau încetarea programelor de înnoire a parcurilor auto din vestul Europei. De exemplu, în Germania, înmatriculările de autovehicule Dacia au scăzut, în februarie, cu 22% faţă de aceeaşi lună a lui 2009. În schimb, pe piaţa rusă, unde tocmai a demarat un program „Rabla“, Logan a comercializat peste 7.000 de bucăţi în ianuarie-februarie, cu 31% mai mult decât în perioada corespunzătoare de anul trecut, şi se află pe locul trei în topul celor mai vândute modele. Trebuie spus că Loganurile respective sunt produse în Rusia, însă din kituri CKD fabricate la Mioveni.
Deşi Dacia este clar vedeta industriei auto locale, nu pot fi uitaţi numeroşii producători de componente. Şi, nu în ultimul rând, planurile uzinei Ford de la Craiova.
Investiţii pentru export la Petromidia
În 2008, valoarea produselor petroliere livrate peste hotare de companiile româneşti a fost de 2,7 miliarde de euro. În 2009, ea a scăzut puternic, la numai circa 1,5 miliarde de euro. Unul dintre marii jucători, Petrom, de exemplu, a anunţat că a exportat cu 35% mai puţini carburanţi decât în anul precedent.
Nu este vorba, însă, numai de o scădere a cererii, ci şi de reducerea spectaculoasă a preţurilor de pe această piaţă. „Grupul Rompetrol a reuşit, în 2009, menţinerea unui volum total al exporturilor de aproximativ 1,85 milioane tone, nivel similar celui din 2008. În acelaşi timp, valoarea totală a exporturilor a urmărit evoluţia internaţională a cotaţiilor produselor, aceasta diminuându-se de la 1,6 miliarde de dolari, în 2008, la circa un miliard de dolari (aproximativ 650 de milioane de euro – n. red.), anul trecut“, ne-au declarat reprezentanţii Departamentului de Comunicare şi Relaţii Publice a Grupului Rompetrol.
Însă preţurile produselor petroliere au început din nou să crească de la sfârşitul anului trecut, iar previziunile spun că piaţa carburanţilor auto va consemna un reviriment, mai accentuat în perioada 2011 – 2014. Cu alte cuvinte, exporturile din domeniu se vor întoarce, cel mai probabil, pe plus. Mai mult, cererea ascendentă va da naştere şi unor importante investiţii pe plan local – capacităţile de rafinare care sunt acum excedentare vor deveni insuficiente peste un an, consideră reprezentanţii industriei. „În acest sens, unul dintre obiectivele noastre pentru perioada 2010 – 2011 vizează şi continuarea programului de majorare cu circa 25% a capacităţii de procesare a rafinăriei Petromidia“, spun oficialii Rompetrol.
Efectul Jucu
O revenire importantă ar putea avea loc în domeniul siderurgic. Dacă în 2008 exportam metale şi produse metalice în valoare de 4,9 miliarde de euro, criza a redus semnificativ livrările peste hotare la 2,9 miliarde de euro (şi, implicit, a scăzut puternic activitatea unor giganţi ca Arcelor Mittal, Alro sau Mechel). Încă din toamna trecută s-au văzut primele semne bune: producţia, care fusese redusă în unele cazuri cu 60%-70% faţă de 2008, a fost relansată, ajungând la niveluri de „numai“ 30%-40% sub cele din anul precedent. Iar voci din piaţă spun că s-ar putea ca spre mijlocul lui 2010 decalajul să se reducă şi mai mult. Ceea ce ar putea aduce câteva sute de milioane, dacă nu chiar un miliard de euro în plus la capitolul exporturi.
Dar domeniul către care ar trebui să stea aţintiţi toţi ochii este cel al produselor electronice şi IT&C. Acum doi ani, se vindeau peste hotare articole din secţiunea pompos numită „maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor“ în valoare de 335 de milioane de euro. Anul trecut, valoarea exporturilor din această categorie scăzuse la circa 220 de milioane de euro. În schimb, livrările externe de „aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea sau reproducerea sunetului şi imaginii“ au înregistrat, în plină criză, un salt spectaculos, de la un miliard de euro în 2008 la peste 1,6 miliarde de euro în 2009.
„Este influenţa Nokia“, explică creşterea un expert din domeniu. „Au lansat producţia la turaţie maximă la fabrica de la Jucu în septembrie 2008, de aici diferenţa faţă de 2009. Însă asta nu înseamnă că în 2010 vor stagna. Cum sunt semne că cererea internaţională de telefoane mobile va creşte în 2010, înseamnă că şi exporturile româneşti pe acest segment vor urma acelaşi trend“, adaugă acesta.
Chiar dacă aparent avem de-a face cu veşti bune, nu este chiar aşa. „Să nu uităm că, din 24.600 de companii româneşti care erau active pe piaţa internaţională înainte de criză, 7.500, adică mai bine de 30%, au pierdut orice contract extern“, arată Mihai Ionescu. Preşedintele ANEIR mai spune că au fost pierdute multe din pieţele extracomunitare. „Dacă în 2008 aveam cam 30% din exporturi spre zonele din afara Uniunii Europene, la sfârşitul lui 2009 ponderea acestora se redusese la 25%. Aceasta pentru că nu am fost în stare să concurăm cu occidentalii“, explică Ionescu.
Cu ochii la PIB-ul altora
Pe lângă scăderea numărului de companii active extern şi dispariţia unor pieţe de desfacere, nivelul exporturilor româneşti în 2010 va depinde şi de cursul de schimb leu-euro. Exportatorii spun că le va fi bine dacă acesta se va mişca în banda 4,1-4,3 lei pentru un euro. Însă, cantităţile destul de mari de euro de pe piaţa locală şi deprecierea monedei europene pe plan internaţional fac ca dorinţa lor să fie, cel puţin pentru moment, pusă în pericol. Nu în ultimul rând, ritmul de deblocare a creditării şi a rambursărilor de TVA restante ar putea avea, de asemenea, un impact semnificativ.
Dar deasupra tuturor acestor lucruri care pot influenţa în bine sau în rău vânzările de produse româneşti peste hotare stă nivelul cererii dinspre partenerii externi. Dacă economiile europene (căci aici merg 85% din exporturile noastre) ies cu adevărat din criză, cererea va creşte. Dacă vor stagna sau vor (re)intra în recesiune, situaţia nu va fi tocmai roz. Iar faptul că economia Germaniei (cea mai importantă destinaţie pentru mărfurile autohtone) a stagnat în trimestrul al patrulea din 2009, fiind în scădere cu 1,7% faţă de trimestrul similar din 2008, nu poate fi tocmai încurajator.
Auto
Lansarea modelului Duster ar putea aduce o creştere semnificativă a vânzărilor peste hotare pentru compania din Mioveni
Siderurgie
În 2009, exporturile metalurgiei au scăzut cu 33% (de la 4,9 la 2,9 mld. euro) Anul acesta ar putea avea loc recuperarea parţială a pierderii
IT&C
Exporturile producătorilor din domeniu au crescut spectaculos în 2009 (cu peste 45%) şi promit să urmeze tendinţa ascendentă şi în 2010
Deşi vom rămâne încă pe minus faţă de 2008, vom recupera cam două miliarde de euro din pierderea de peste patru miliarde de euro de anul trecut.
Mihai Ionescu, preşedinte ANEIR
2,2 mld. euro ar putea fi valoarea exporturilor Dacia Renault în 2009, luând în calcul un preţ mediu de livrare către dealer de 8.000 de euro pe vehicul
Evoluţie
Anul crizei a întors exporturile la nivelul din 2007 şi importurile la cel din 2006. Estimările pentru 2010 vorbesc despre creşteri uşoare la ambele capitole.
