Un top al celor mai reusite privatizari este extrem de greu, daca nu imposibil de alcatuit. Dificultatea vine din aceea ca seria privatizarilor mari abia s-a deschis si, data fiind criza in care am tot inotat, aproape nici una n-a avut vreme sa se arate net performanta. Mult mai simplu este, din pacate, sa faci topul celor mai rasunatoare esecuri si "tunuri".Pe de alta parte, nu-i peste masura de greu sa selectezi candidatele pentru un top al privatizarilor de succes, atata timp cat cele care st
Un top al celor mai reusite privatizari este extrem de greu, daca nu imposibil de alcatuit. Dificultatea vine din aceea ca seria privatizarilor mari abia s-a deschis si, data fiind criza in care am tot inotat, aproape nici una n-a avut vreme sa se arate net performanta. Mult mai simplu este, din pacate, sa faci topul celor mai rasunatoare esecuri si „tunuri”.
Pe de alta parte, nu-i peste masura de greu sa selectezi candidatele pentru un top al privatizarilor de succes, atata timp cat cele care stralucesc nu sunt prea numeroase: un buchet cu care nu se face inca primavara, nici economie de piata in Romania.
Am ales, in cele din urma, sa va prezentam un top al celor mai importante privatizari si cateva povesti de succes. Acestea arata cum reusesc investitorii adevarati si de ce statul roman ar trebui sa le plaseze cat mai curand intreprinderile pe care inca le mai detine.
Altminteri s-ar cuveni, probabil, sa includem in randul premiantilor toate societatile privatizate care au izbutit sa supravietuiasca pana azi, in ciuda tuturor politicilor care au mimat reforma.
Luxten, luminita de la capatul tunelului
Inclusa intr-un lot de zece societati pe care in 1993 s-a experimentat, in premiera, privatizarea, fosta intreprindere Electrofar din Bucuresti a fost vanduta unui investitor strategic, in persoana lui Zoltan Boszormenyi. Nascut si crescut in Romania, dl Z a facut cariera peste Ocean, fiind, la acea data, seful Directiei Vanzari pentru Canada al celebrei General Motors.
Primul lucru pe care l-a facut noul proprietar a fost o curatenie generala. Dupa ce s-au maturat tone de sticla sparta si s-au depoluat instalatiile, s-a trecut la primenirea personalului. O selectie in doua valuri l-a redus de la 1.100 de angajati la 500. Totodata, au fost adusi specialisti de inalta clasa, carora nu li se mai gasea de lucru la Intreprinderea de Avioane, la Microelectronica sau la IOR. Astfel, au fost puse bazele unui sector propriu de cercetare, care a inceput proiectarea noilor produse. Oamenii au fost trimisi sa se specializeze la Philips si Osram. Iar structura personalului a fost complet rasturnata: de la 90% muncitori s-a ajuns la 90% „gulere albe”.
Al treilea pas a fost demararea unui program de investitii masive, care a insumat 34 milioane dolari. Pe langa schimbarea infrastructurii, au fost schimbate toate liniile tehnologice cu altele din generatia 1994-95, importate din Germania.
Au fost asimilate produse de varf in domeniu, cum sunt becurile cu halogenuri metalice, si au fost brevetate trei inventii proprii. Complexitatea utilajelor asistate de calculator permite ca doar sase linii sa produca tot ce este cunoscut in lume sub numele de lampa cu incandescenta.
Ritmul dezvoltarii a fost impresionant. Daca in 1998 Luxten nu producea nici un bec cu incandescenta, in 1999 vindea sase milioane de bucati in 68 de variante. In primii sase ani de la privatizare, cifra de afaceri a crescut de 17 ori, exportul de 246 de ori, profitul brut de 133 de ori, iar productivitatea de 43 de ori. In topul CCIR al firmelor mari, Luxten este plasata pe locul 6.
Compania are astazi filiale si reprezentante pe toate pietele importante ale lumii, devenind cel mai mare producator de corpuri de iluminat si accesorii din Europa de Sud-Est. In 2000, exportul a crescut cu peste 50% fata de anul anterior.
Luxten gestioneaza azi iluminatul public in cinci mari orase, precum si in zonele de frontiera, pe o distanta de 12-15 km de la punctele vamale. Contractul cu Primaria Capitalei, pe 15 ani, prevede investitii de 75 milioane dolari in primii patru ani.
In noiembrie 1998, a cumparat pachetul majoritar de la FAEM Timisoara, unde in primul an a facut investitii de 3 milioane dolari. Pe langa fabrica din Bucuresti, FAEM si Departamentul de Iluminat Public, Grupul Luxten Lighting Company mai cuprinde acum o divizie IT si una care opereaza pe piata libera a furnizorilor de energie.
Azur a fost rascumparata de vechiul proprietar
Actul I. Istoria fabricii din Timisoara incepe in 1844, pe cand era doar un atelier de lumanari. In 1923, Eugen Farber infiinteaza aici o fabrica de lacuri si vopsele, care din 1942 incepe sa produca rasini sintetice. Pentru ca in 1948 intreprinderea sa fie nationalizata. Doi ani mai tarziu, John Farber, fiul industriasului banatean, lansa la New York o companie de profil, ICC Industries INC, (1,5 miliarde dolari in 2000).
Actul II. In 1998, ca urmare a caderii pietelor externe, iar mai apoi a recesiunii si blocajului financiar, productia se redusese la 2.000 tone, societatea era complet decapitalizata, avea 23 miliarde lei datorii si ajunsese in pragul falimentului.
Actul III. Dupa negocieri directe cu FPS, John Farber cumpara, in februarie 1999, 52% din actiunile Azur cu 8 milioane dolari, cu o clauza de de investitii de 3 milioane dolari. A fost mai curand o decizie sentimentala, pentru ca, la situatia financiara de atunci a fabricii, o investitie greenfield ar fi fost poate mai rationala.
Planul de stabilizare si restructurare a societatii a fost insa cat se poate de riguros. Dupa un transfer de 1,2 milioane dolari pentru refacerea capitalului de lucru, s-a trecut la redimensionarea companiei: sectiile si activitatile nerentabile au fost oprite, celelalte au fost ajustate tehnologic si organizatoric, au fost create departamente noi. Numarul angajatilor s-a redus de la 546 la 322, astazi.
Actul IV. Renuntand la clientii mari si insolvabili, Azur s-a orientat spre masa firmelor noi, mai mici, dar dinamice si cu reale perspective. A intrat pe piata retail de vopsele, unde desface acum 30% din productie. Si-a dezvoltat o retea de distribuitori de prima mana, iar pentru export opereaza pe reteaua companiei mama. Redevenind liderul pietei interne pentru lacuri de mobila, Azur furnizeaza azi si arome alimentare pentru fabricile din grupul ICC. Aflata in permanenta cautare de nise, societatea dezvolta produse noi, intre care se distinge poliesterul armat cu fibre de sticla.
Desi nu intrutotul multumit de evolutia pietei interne, John Farber are totusi motive de reala satisfactie. In doar doi ani, Azur a sporit vanzarile cu 55% in 2000 si cu 54% in primele patru luni din 2001, exportul a crescut de cinci ori, compania a intrat pe profit tintind o cota de 18-20% din piata romaneasca a lacurilor si vopselelor si la o pondere de 15-20% pentru finele anului viitor.
Unilever isi face centru regional in Romania
Premiul acordat in 1995 de revista Capital grupului Unilever pentru cea mai importanta investitie straina a anului a purtat noroc afacerilor concernului anglo-olandez in Romania. Dar greul abia urma sa vina.
Noii proprietari ai producatorului de detergenti din Ploiesti au preluat o fabrica depasita tehnologic, in care numarul de angajati crescuse proportional cu scaderea vanzarilor. Restructurarea si modernizarea societatii au durat doi ani, iar cand aceasta faza s-a incheiat, a inceput recesiunea, care a facut concurenta cu celelalte companii puternice si mai acuta.
Totusi, investitia de 20 milioane dolari de la Dero Lever Ploiesti a dat roade. Consumurile au fost drastic reduse (70% la gaze naturale, 50% la energie electrica, 10% la apa), la fel si emisiile poluante (zero la deversarile de apa tehnologica si doar 10% din nivelul admis la emisiile in atmosfera). Iar in 2000 a realizat un export de 18 milioane euro, in crestere cu 50% fata de 1999, plasandu-se printre primele in topul mondial al celor mai eficiente fabrici de profil.
Anul 2000 a fost insa exceptional si in alte privinte. Dupa ce compania mama a fuzionat cu Bestfoods, Unilever Romania a inglobat fabrica de la Otopeni pentru produse Knorr si a achizitionat fabrica de margarina de la Tg. Mures, care va produce curand Delma si Rama. Nu in ultimul rand, s-a constituit noua companie Unilever South Central Europe, menita sa coordoneze de la Bucuresti afacerile concernului pentru sapte tari din zona si care a inregistrat o crestere cu 13% a vanzarilor in anul trecut. Una peste alta, investitiile Unilever in Romania au depasit astfel peste 100 milioane dolari.r
Arctic intra in clubul marilor producatorir
Prin preluarea in 1997 de catre BERD si Bank of Bermuda/SociA