Leul greu a fost lansat pe piaţă la 1 iulie 2005, la ora 00.00, în cadrul unei ceremonii organizate la sediul Băncii Române pentru Dezvoltare, la care au participat preşedintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, reprezentanţi ai mediului financiar-bancar, oameni politici şi de afaceri.
Moneda naţională a României, leul, a fost denominată astfel încât 1leu nou a echivalat cu 10.000 lei vechi.
Trecerea la ”leul greu” a reprezentat decizia financiar-monetară cu cel mai puternic impact asupra mediului economic de după 1990.
Anunţul oficial a fost făcut pe 17 noiembrie 2004 de Banca Naţională a României, care, la acea dată, a lansat campania de pregătire a populaţiei. Leii vechi au avut putere circulatorie până la data de 31 decembrie 2006. Afişarea duală a preţurilor a avut loc în perioada 1 martie 2005-30 iunie 2006, conform www.bnr.ro.
Denominarea a însemnat eliminarea a patru zerouri din cupiurile monetare, urmând ca actuala bancnotă de 10.000 de lei să devină un ”leu greu”.
Celelalte bancnote denominate erau: bancnota de un milion de lei, care a devenit 100 de lei, cea de 500.000 de lei, care a devenit 50 de lei, cea de 100.000 de lei, care a devenit 10 lei, cea de 50.000, care a devenit 5 lei. Cu toate că nu a existat o bancnotă de 5.000.000 lei, după denominare a fost pusă în circulaţie şi o bancnotă de 500 de lei, cea mai mare valoare a cupiurilor noi, egală cu aproximativ 123 de euro.
Noile cupiuri aveau valoarea de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 de lei, 100 de lei şi 500 de lei, iar subdiviziunile leului rămâneau banii, pentru care s-au emis monede metalice de 1 ban, 5 bani, 10 bani şi 50 de bani.
Leul greu a fost înregistrat cu o codificare nouă, faţă de cea din cursul rezultat din cotaţiile BNR. Pe listele de tranzacţii a apărut cu indicativul RON /Romanian New/, în loc de ROL /Romanian Leu/.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
