sa faca cu 1% din impozitul pe care il plateste statului. Nu este vorba despre o plata in plus pe care trebuie sa o faca contribuabilul, ci despre o directionare a 1% din totalul impozitului achitat statului catre organizatiile nonprofit(ONG), in functie de preferinta manifestata de platitor. „Schema“ lui 1% nu a fost inventata de romani, ci a fost preluata dupa modelul folosit de Ungaria, Slovacia, Lituania si Polonia. De altfel, aceasta schema este considerata de multi ca fiind un
sa faca cu 1% din impozitul pe care il plateste statului. Nu este vorba despre o plata in plus pe care trebuie sa o faca contribuabilul, ci despre o directionare a 1% din totalul impozitului achitat statului catre organizatiile nonprofit(ONG), in functie de preferinta manifestata de platitor. „Schema“ lui 1% nu a fost inventata de romani, ci a fost preluata dupa modelul folosit de Ungaria, Slovacia, Lituania si Polonia. De altfel, aceasta schema este considerata de multi ca fiind un sprijin indirect oferit de catre stat sectorului nonprofit, un model de „filantropie de tranzitie“, data fiind aplicarea sa numai in tarile Europei de Est. „Prin acest mecanism, cetateanul poate decide modul in care se cheltuieste un procent din impozitul datorat pe venit, directionand aceasta suma catre o organizatie neguvernamentala“, spune Catalin Gheorghe, reprezentant al Asociatiei pentru Relatii Comunitare. „Este un fel de parteneriat intre cetatean, autoritatile fiscale si sectorul ONG. Practic, cetateanul spune statului modul in care vrea sa fie cheltuita o parte din impozitul sau“, mai spune Catalin Gheorghe. De beneficiat vor beneficia, asa cum spune Sorin Ionita de la Societatea Academica Romana (SAR), mai ales acele ONG-uri care presteaza servicii sociale, care fac sa vibreze coarda impulsiva si emotionala a romanilor. „Nu cred ca un Think Tank, asa cum este SAR, ar putea atrage atentia si finantarea a prea multi contribuabili“, crede Ionita. In plus, spune liderul SAR, este posibil ca efortul financiar care va fi necesar pentru promovarea ONG-urilor sa depaseasca costul beneficiilor. Contribuabilul poate, prin simpla completare a unor campuri din declaratia de venit global, sa indice ONG-ul caruia doreste sa ii parvina banii. Inclusiv salariatii au posibilitatea sa isi exprime optiunea, completand si ei o declaratie de venit, pe care completeaza doar numele, denumirea ONG, codul ei de identificare fiscala si contul bancar. Experienta tarilor vecine arata ca doar 20% din contribuabili doresc sa vireze entitatilor nonprofit o parte din impozit. In cazul in care si noi vom pastra proportia, veniturile bugetului statului vor scadea cu 140 de miliarde, asa cum ne spune Robert Hofnar, director in Ministerul Finantelor. In schimb, daca romanii vor fi brusc loviti de boala filantropiei, statul s-ar putea trezi cu 700 de miliarde de lei mai putin la incasari.Consultantii critica, de altfel, principiul de a lasa la dispozitia cetateanului destinatia unei parti din impozitul datorat, sugerand ca prevederea trebuia sa constea in recunoasterea cheltuielilor efectuate de catre contribuabili persoane fizice cu aceste destinatii si anexarea documentelor justificative la declaratia de venit global. „Procedura in sine de schimbarea destinatiei a 1% din impozitul pe venit contravine principiilor cuprinse in Legea finantelor publice. Potrivit acesteia, impozitul reprezinta o prelevare obligatorie, fara contraprestatie si nerambursabila, efectuata de catre administratia publica pentru satisfacerea necesitatilor de interes general. Impozitul pe venit fiind un venit al bugetului de stat, contribuabilii nu pot dispune destinatia impozitului pe venit, ei fiind beneficiarii prestatiilor statului“, declara Justinian Cucu, reprezentant Global Tax Management. In plus, in opinia lui Justinian Cucu, termenul de virare a sumelor catre ONG-uri este foarte mare – pana la 31 decembrie 2005, nerespectarea acestuia nefiind insotita de sanctiuni.Din 2006, suma ce ar putea fi directionata este de 2%. Desi initial se stabilise ca plata sa poata fi facuta in cursul anului, ulterior s-a revenit. Motivul principal: confidentialitatea. „Este posibil ca angajatorul sa forteze angajatul sa vireze banii undeva sau sa nu-i recunoasca cheltuiala, daca nu ii convine destinatia banilor“, explica Robert Hofnar.