Conform rezultatelor anchetei bugetelor de familie /ABF/, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.528 lei pe gospodărie și 886 lei/persoană. Totodată, veniturile bănești au fost, în medie, de 2.182 lei lunar pe gospodărie (765 lei/persoană), iar veniturile în natură de 346 lei lunar pe gospodărie (121 lei/persoană).
Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul I 2013, respectiv 51,2% în trimestrul II și 53,1% în trimestrul III 2013).
La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (22,7%), veniturile din agricultură (4,2%), veniturile din activități neagricole independente (2,9%) și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,7%). O pondere importantă dețin și veniturile în natură (13,7%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (12%).
Datele INS relevă faptul că diferențe de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcție de mediul de rezidență. Astfel, în trimestrul III 2013, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 38,7% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural și cu 13,7% mai mari față de ansamblul gospodăriilor.
În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporție de 65,2% din salarii, de 21,2% din prestații sociale, veniturile în natură reprezentând 6,9% din total. Pe segmentul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 35,2% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (24,8% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile bănești din agricultură asigurând 10,4% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural.
O contribuție importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit și veniturilor salariale (31,1%) și celor din prestații sociale (25,3%).
În ceea ce privește cheltuielile totale ale populației, acestea au fost, în trimestrul III 2013, în medie, de 2.267 lei lunar pe gospodărie (794 lei/persoană) și au reprezentat 89,7% din nivelul veniturilor totale.
Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.).
Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 0,8%).
În timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban față de rural cu 450 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 46 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Potrivit clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum /COICOP/, produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul III 2013, în medie, 40,9% din consumul gospodăriilor.
O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuință (apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței).
În trimestrul III 2013, aceasta a reprezentat 19,5% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuința cea mai mare pondere a deținut-o cheltuielile necesare funcționării și încălzirii locuinței (15,5%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele și restaurante (1,1%) și cele pentru educație (0,3%). AGERPRES