Studiul este realizat pe un esantion reprezentativ din mediul urban, esantion format din persoane al caror venit individual porneste de la 3,2 milioane lei, respectiv 12-15 milioane lei/gospodarie, si care poate ajunge pana la 30 milioane lei/persoana/lunar.
Inca de la inceput se impune o precizare: chiar daca cele doua limite ale veniturilor mentionate par destul de distantate, rezultatele cercetarii releva faptul ca, in cadrul acestui segment al populatiei se inregistreaza obiceiuri de consum asemanatoare. Acesta este, de fapt, motivul pentru care s-a convenit asupra unei astfel de delimitari, studiul pornind de la particularitatile consumului catre venituri, si nu invers.
S-a constatat, asadar, ca in timp ce persoanele care castiga sub 3,2 milioane lei lunar achizitioneaza exclusiv produse vrac si de calitate foarte slaba, cele cu venituri superioare acestui nivel se orienteaza catre marci cunoscute, in care se investeste mult pentru reclama, chiar daca, uneori, combina produsele vrac cu cele de marca.
Desigur, puterea de cumparare a romanilor cu venituri medii spre mari difera, motiv pentru care, in ceea ce priveste consumul, apar cateva deosebiri absolut normale in interiorul acestei clase. De pilda, cei care au intre 3,2 milioane si 15 de milioane de lei cumpara frecvent detergenti de marca din categoriile economic si medium, si mai rar produse premium. De asemenea, alterneaza brandurile cu vracul, mai ales in cazul unor produse alimentare, cum ar fi: cafea, ulei, lapte, branzeturi, zahar, dulciuri. Aceiasi consumatori cumpara pentru acasa marci locale, iar atunci cand, de exemplu, ies cu prietenii in oras, la o terasa, se orienteaza catre marcile internationale din categoria premium.
Pe de alta parte, clasa cu venituri peste medie se caracterizeaza printr-un grad inalt de fidelizare fata de marci. Adica, persoanele care acumuleaza pana la 30 de milioane de lei lunar nu isi modifica obiceiurile de consum, achizitionand doar produse premium.
Diferente intre cele doua subcategorii distincte mai apar si in alte situatii, cum ar fi: petrecerea vacantelor – unii se rezuma la litoralul romanesc, ceilalti ies de mai multe ori pe an in strainatate in scop recreativ -, tipul de conectare a telefonului mobil (cartela reincarcabila sau abonament cu 100 de minute incluse) etc.

Jumatate din intervievati au cel putin un autoturism

Prezentam in continuare cateva aspecte referitoare la profilul persoanelor care fac parte din categoria analizata, asa cum reiese din studiul companiei IMR&C Group. Cei mai multi dintre barbati sunt angajati (81%) sau sunt persoane inactive (9%), indeosebi studenti si pensionari, care traiesc mai degraba din venitul altor membri ai familiei. Aproape 6% au propria afacere, restul fiind persoane cu profesii liberale, agricultori sau chiar someri. Ca nivel de instructie, 43% au studii superioare si 25%, liceale, ceilalti absolvind diverse alte forme de invatamant (cursuri postliceale sau postuniversitare, scoala generala etc.).
si in cazul femeilor predomina persoanele angajate (82%) si cele inactive (12%). In schimb, doar 2% dintre ele au propria afacere, procentaj de trei ori mai mic decat in cazul barbatilor. Cele mai multe au absolvit liceul sau au studii universitare (cate 33%).
Referitor la domiciliu, 84% din persoanele care fac parte din asa-numita clasa de mijloc au declarat ca detin o locuinta care este proprietatea unui membru al familiei. Altii platesc chirie la stat (5%) sau unor persoane din afara familiei (11%), iar 0,4% detin o locuinta de serviciu. De asemenea, 11% au diverse proprietati imobiliare (apartamente, cladiri) pe care le-au inchiriat si care le aduc venituri suplimentare, 16% au o a doua locuinta, cum ar fi o casa la tara unde merg ocazional, la sfarsit de saptamana, in vacante, sau in vizita la parinti, 3% dispun de spatii comerciale sau de productie, iar 0,2%, de o locuinta in strainatate. In plus, unii mai poseda diverse suprafete de teren agricol sau de paduri.
Aproape 90% din persoanele chestionate detin telefon fix, factura lunara atingand, in jumatate din situatii, sume intre 300.000 si 700.000 de lei. Dintre cei care au cel putin un telefon mobil, personal sau primit de la serviciu, 61% au recurs la abonament, ceilalti utilizand cartele reincarcabile.     n

Precizare: In numarul viitor vom prezenta si alte aspecte reiesite din studiul companiei IMR&C Group: plasamente financiare, vacante, educatia copiilor etc.