Subiect: Irina Schrotter. Scenariu: venituri de jumătate de milion de euro din noua linie - list05 -, croită în stil geometric, arhitectural. Piața de desfacere: mai ales clienții bogați și avangardiști din Asia.
Începe discuția cu o mărturisire: „…eu mă îmbrac în mod normal în stil arhitectural. Strâmb, dacă vrei“, spune amuzată Irina Schrotter. „E o modă nonculoare, supradimensionată pe anumite zone, hainele nu respectă simetriile convenționale și sunt foarte comode“, simte ea nevoia să explice. „Mai sunt români care gustă acest gen de modă, dar nu mi-am permis să fac o colecție întreagă pe conceptul ăsta“. De ce această introducere? Findcă pregătește producția unei noi linii „extravagante“, rezultat al colaborării cu designerul Lucian Broscățean, colecția „list05“. Și cu ea țintește o nișă de clienți „cu imaginație, care sunt inventivi și care doresc să experimenteze. E un produs nișat mental din punctul de vedere al clientului; nu orice client va reacționa atunci când va vedea hainele respective“. Tocmai de aceea, colecția va fi vândută mai întâi pe piețele externe, în Europa de Nord și zona asiatică, Japonia şi Coreea de Sud. „Prima colecție pe care o lansăm va fi toamnă-iarnă 2012-2013 și, practic, din ianuarie vom începe să vindem. În România, vom aduce colecția cel mai devreme din toamna lui 2012“, precizează Irina Schrotter. Face o pauză. „Dezvoltarea acestui brand nou nu se îndepărtează foarte mult de o parte a colecției mele. Eu am avut în permanență o zonă în care am evidențiat tendința asta, pentru că mie, repet, îmi place mult“.
Vor fi noile haine marca Irina Schrotter suficient de „purtabile“ încât să atragă și profitul? Designerul spune categoric că da, și, după primii doi ani de la lansare, speră la o cifră de afaceri de 500.000 – 700.000 de euro pe an. „Dacă vom ști să-l promovăm poate să evolueze chiar mai frumos de atât. În spatele lui se ascunde capacitatea de producție a brandurilor mele, și noi putem să producem foarte mult. Important e să reușim să strângem comenzile“, crede Schrotter. În afară de brandul care-i poartă numele, în fabricile Irinei Schrotter sunt lucrate și liniile derivate, „Mellow by Irina Schrotter“, „Irina Schrotter – Andreea Raicu“ și „Irina Schrotter Kids“.
Migrația spre produse de masă
După 20 de ani, designerul ieșean își vinde creațiile în România prin șase magazine care îi poartă numele, plus unul în Elveția, la Lugano. De altfel, Irina Schrotter a fost printre primii designeri români care au îndrăznit să iasă peste hotare, hainele create de ea fiind prezente în acest moment, mulțumită colaborării cu 50 de distribuitori străini, în magazine multibrand și buticuri din New York, Roma, Londra, Paris, Tokyo sau Moscova. În țară, creatoarea monetizează notorietatea brandului adăugând targetului mic şi exclusivist şi pe cel de masă. S-a orientat, cu alte cuvinte, către segmentul cu venituri medii şi chiar mici şi vinde prin reţele ca Metro sau Carrefour linia „Irina’s“. Dar ce înseamnă toate astea în termeni de business? „Liniile mai ieftine fac o cifră de afaceri undeva la 500.000 de euro. Sunt o soluţie pe timp de criză: nu faci profit, dar faci volum care îţi permite să plăteşti oamenii“, spune ea. Schrotter realizează grosul veniturilor din producţia în sistem lohn; nu dă numele companiilor cu care lucrează, invocând clauze de confidenţialitate. Cumulat, comerţul şi producţia de confecţii îi vor aduce Irinei Schrotter, anul acesta, afaceri de 8-9 milioane de euro. Separat, brandul care îi poartă numele vinde de 2 milioane de euro: „Câştig cam de zece ori mai mult pe ceea ce înseamnă producţie proprie, dar marca mea se face cu 60 de oameni, şi lohnul cu 900“.
Dacă e să vorbească doar despre perspectivele pieţei interne, Schrotter crede că acestea sunt departe de „la vie en rose“ şi că lucrurile ar putea merge rău poate chiar încă doi-trei ani. Sunt unii mai ameninţaţi decât alţii? „Da“, continuă Schrotter, „firmele care mizează în special pe lohn vor avea în continuare cel mai mult de suferit. Cei din industria mare nu înţeleg zona asta de design şi nu pot să vizualizeze cât de mari profituri poate aduce un brand propriu faţă de cele pe care ţi le asigură o producţie în lohn. Dacă la lohn câştigi X, la produsul propriu câştigi cel puţin 10X, dar sunt multiplicări şi de 30X, 50X şi chiar 100X, depinde pe ce nivel de preţ te poziţionezi“, explică Schrotter. Tot ea trage şi concluzia: „Diferenţa e de la cer la pământ… deci, miza României e să treacă de la lohn la brand propriu.“
Pe podiumul imobiliarelor
Soţii Irina şi Zaharia Schrotter sunt acţionari în nouă firme imobiliare, prin care fac tranzacţii cu terenuri, dar şi dezvoltare de proiecte. În total, familia Schrotter este asociată cu diferiţi parteneri în proiecte imobiliare, aflate în diverse etape, în valoare de circa 300 de milioane de euro. Cel mai mediatizat dintre ele este complexul rezidenţial Tătăraşi Arena din Iaşi. „S-a blocat piaţa, la fel şi proiectele noastre“, rezumă scurt Irina Schrotter cum îi merg afacerile din această zonă. „Nu cred că mai devreme de cinci ani se va relua ceva pe subiectul ăsta“, continuă ea.