Top 15 țări cu cele mai mari venituri din impozitul pe carbon
Top 15 țări cu cele mai mari venituri din impozitul pe carbon. Taxele pe carbon sunt concepute pentru a descuraja emisiile de CO2 prin creșterea costului activităților cu consum intens de carbon și prin stimularea adoptării de alternative energetice mai curate.
Iată care sunt primele 15 țări la capitolul venituri din impozitul pe carbon începând cu 2022. Datele provin din Raportul Băncii Mondiale privind starea și tendințele prețurilor carbonului, publicat în aprilie 2023, scrie Visualcapitalist.
Franța și Canada, lideri în veniturile globale din impozitul pe carbon
În 2022, 15 țări au generat venituri de aproximativ 30 de miliarde de dolari din taxele pe carbon. Franța și Canada conduc în acest clasament, reprezentând peste jumătate din suma totală. Ambele țări au implementat sisteme cuprinzătoare de tarifare a carbonului, care acoperă o gamă largă de sectoare, inclusiv transporturi și industrie, și au stabilit cote relativ ridicate de impozitare a carbonului.
🇫🇷 Franța 8,9 USD
🇨🇦 Canada 7,8 USD
🇸🇪 Suedia 2,3 USD
🇳🇴 Norvegia 2,1 USD
🇯🇵 Japonia 1,8 USD
🇫🇮 Finlanda 1,7 USD
🇨🇭 Elveția 1,6 USD
🇬🇧 Regatul Unit 0,9 USD
🇮🇪 Irlanda 0,7 USD
🇩🇰 Danemarca 0,5 USD
🇵🇹 Portugalia 0,5 USD
🇦🇷 Argentina 0,3 USD
🇲🇽 Mexic 0,2 USD
🇸🇬 Singapore 0,1 USD
🇿🇦 Africa de Sud 0,1 USD
În Canada, veniturile totale din impozitul pe carbon includ atât impozitele naționale, cât și cele provinciale.
Prețul carbonului trebuie susținut de alte măsuri politice și inovații
În timp ce prețul carbonului a fost recunoscut la nivel internațional ca unul dintre mecanismele mai eficiente de reducere a emisiilor de CO2, cercetarea are încă unele îndoieli asupra prețului mediu global al carbonului, că poate atinge obiectivele Acordului de la Paris, care are ca scop limitarea încălzirii globale la 1,5– 2°C până în 2100 față de nivelurile preindustriale.
Un studiu recent a arătat că prețul carbonului trebuie susținut de alte măsuri politice și inovații. Potrivit unui raport al Universității Queen, nu există un scenariu fezabil de stabilire a prețului carbonului, care să fie suficient de mare pentru a limita emisiile suficient de mult pentru a obține o încălzire sub 2,4°C de la sine.
În Canada, cadrul de tarifare a carbonului a fost structurat cu intenția ca 90% din fondurile colectate de la consumatori și întreprinderile mai mici să fie alocate gospodăriilor individuale sub formă de reduceri. Restul fondurilor au fost destinate comunităților indigene, municipalităților, spitalelor și școlilor. Scopul final este de a facilita îmbunătățirea eficienței energetice printr-o serie de programe.
Până în prezent, peste 100 de milioane de dolari au fost plătiți prin aceste programe. Aproximativ 35 de milioane de dolari au fost alocați întreprinderilor mici, 60 de milioane de dolari școlilor și aproximativ 6 milioane de dolari comunităților indigene.
Control asupra reducerilor de taxe pe carbon pentru întreprinderile mici
Controlul asupra veniturilor de miliarde din prețul carbonului continuă să se intensifice. Aceasta este agravată și de evoluțiile recente, în special de reducerea procentelor de reducere a taxei pe carbon pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). A stârnit reacții puternice din partea comunităților de afaceri din întreaga țară. Federația Canadiană a Afacerilor Independente (CFIB) s-a exprimat în mod deosebit în opoziția, lansând o petiție împotriva acestor modificări și pledând pentru măsuri imediate de sprijinire a afacerilor afectate.
CFIB estimează că întreprinderile mici contribuie cu până la 40% din veniturile totale ale guvernului din prețul carbonului. Cu toate acestea, Clean Prosperity, un think tank economic și privind schimbările climatice, sugerează o estimare mai mică, plasându-l mai aproape de 25%.
Stimulentele au fost menite să ajute companiile să acopere o parte din cheltuielile asociate cu achiziționarea de echipamente eficiente din punct de vedere energetic. Acestea acoperă și inițiative privind modernizarea clădirilor și a operațiunilor pentru a reduce consumul de combustibil. Afacerile vizate se află în sectoare cu emisii intensive și expuse comerțului, dar acestea nu au fost încă definite
