Care sunt conturile de venituri asupra carora nu se aplica cota de 3%?

Petronela Radu – Videle, Teleorman




Baza impozabila asupra careia se aplica cota de 3% este totalul veniturilor trimestriale care sunt inregistrate in creditul conturilor din clasa a 7-a “Conturi de venituri”, cu exceptia celor inregistrate in:




– “Variatia stocurilor”(711);


– “Venituri din productia de imobilizari necorporale”(721);


– “Venituri din productia de imobilizari corporale”(722);

– “Alte venituri din exploatare” analitic reprezentand veniturile din cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse similare pentru finantarea investitiilor (758);

– “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”(781) si “Venituri financiare din provizioane”(786);

– Veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii (758); precum si

– Veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate catre bugetul de stat, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale.


In plus, diferentele favorabile de curs valutar rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta existente la data de 31 decembrie 2002, inregistrate in contabilitate in “Rezultatul reportat” sunt venituri impozabile pe masura incasarii creantelor sau platii datoriilor.
In cazul in care se achizitioneaza case de marcat, din baza impozabila se scade valoarea caselor de marcat, in conformitate cu documentul justificativ, in luna punerii in functiune. Punerea in functiune se face potrivit prevederilor legale.


La calculul impozitului pe venit datorat de microintreprinderile care isi inceteaza existenta in urma operatiunilor de divizare, dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferente de curs favorabil aferente capitalului social in devize sau disponibilului in devize, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, pentru societatile care pe parcursul perioadei de functionare au fost si platitoare de impozit pe profit, acestea fiind tratate ca dividende si supuse impunerii, potrivit titlului II, III sau V din Codul fiscal, dupa caz.


Datorita trecerii la “leul greu”, m-ar interesa modul de operare in contabilitate al noilor operatiuni. Cum se vor face inregistrarile contabile?
Ionela Olaru – Tg. Mures


Conform Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, la data de 1 iulie 2005, moneda nationala a Romaniei, leul, a fost denominata astfel incat 10.000 lei vechi, aflati in circulatie la aceasta data, au fost preschimbati pentru 1 leu nou. Denominarea reprezinta actiunea de reducere a valorii nominale a insemnelor monetare, iar “leul nou” va fi unitatea monetara nationala a Romaniei, denumita in continuare leu, divizata in 100 de bani. Preturile si tarifele bunurilor si serviciilor vor fi afisate atat in moneda veche, cat si in moneda noua, pana la data de 30 iunie 2006.



De asemenea, bunurile, drepturile si obligatiile evaluabile in bani, nascute anterior datei de 1 iulie 2005, vor fi convertite in toate cazurile in care acestea fac obiectul unei operatiuni de evaluare, de plata sau de constituire a oricarui alt raport juridic. Conversia in noua unitate monetara va avea loc conform situatiei existente la data de 30 iunie 2005, prin rotunjirea soldurilor initiale, a rulajelor si soldurilor finale cuprinse in balanta de verificare la data de 30 iunie 2005, denominarea realizandu-se fara a fi necesara o declaratie in acest sens din partea persoanelor autorizate.


Operatiunea de conversie se poate efectua fie prin rotunjirea sumelor la ordinul sutelor, in plus pentru valori mai mari de 50 inclusiv, respectiv in minus pentru valori mai mici de 50, urmata de impartirea la 10.000 a sumelor rezultate; fie prin impartirea sumelor la 10.000 (zece mii), urmata de rotunjirea zecimalelor sumelor astfel obtinute la a doua zecimala (banul), prin adaos sau lipsa, astfel: suma rezultata in urma impartirii ce depaseste 0,0050 lei noi inclusiv se rotunjeste la 0,01 lei noi, iar suma mai mica de 0,0050 lei noi se rotunjeste la 0 (zero) lei noi. Operatiunea de conversie se realizeaza si pentru soldurile cuprinse in balantele de verificare a conturilor analitice, urmarindu-se concordanta dintre valorile inscrise in contul sintetic si cele inscrise in conturile analitice.



Creantele si datoriile fata de terti convertite sunt supuse verificarii interne si pot face obiectul confirmarii/informarii pe baza extraselor soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de clienti si alti debitori, respectiv furnizorii si alti creditori, in vederea punerii de acord a sumelor rezultate ca urmare a conversiei. Se poate proceda in acelasi mod, inclusiv in cazul datoriilor catre bugetul de stat si catre alte bugete.


Diferentele rezultate din conversia elementelor de activ si a celor de pasiv se preiau in contul 473 “Decontari din operatii in curs de clarificare”. La data de 31 decembrie 2005, eventualul sold al contului 473 “Decontari din operatii in curs de clarificare” se trece la cheltuieli sau venituri, respectiv in conturile 658 “Alte cheltuieli de exploatare” sau 758 “Alte venituri din exploatare”, dupa caz.


Incepand cu data de 1 iulie 2005, facturile, registrele de contabilitate, registrele privind taxa pe valoarea adaugata, precum si orice alte registre sau jurnale si toate documentele justificative si financiar-contabile se intocmesc in lei noi, utilizandu-se doua zecimale. Rotunjirea zecimalelor sumelor astfel determinate se face dupa urmatoarea regula: prin rotunjirea la 1 ban a fractiunilor de peste 0,5 bani inclusiv si prin neglijarea fractiunilor de pana la 0,5 bani. Valorile inscrise in facturi si alte documente emise in lei vechi anterior datei de 30 iunie 2005 si primite dupa data de 1 iulie 2005 vor fi convertite in lei noi. Din data de 1 iulie 2005, situatiile financiare se vor intocmi numai in moneda noua.


Soldul registrului de casa se prezinta in moneda noua, iar componenta soldului de casa se face in functie de structura numerarului existent, respectiv moneda noua si moneda veche, dupa caz.
Incepand cu data de 1 iulie 2005, agentii economici care sunt obligati, potrivit legii, sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale vor elibera clientilor bon fiscal si, la cerere, factura/factura fiscala in lei noi, indiferent daca plata se efectueaza in moneda veche sau in moneda noua.



Distribuitorii autorizati sunt obligati ca, in mod direct sau prin intermediul unitatilor de service acreditate, sa efectueze adaptarea aparatelor de marcat electronice fiscale in termen de 5 zile lucratoare incepand cu data de 1 iulie 2005. Dupa aceasta data si pana la adaptarea aparatelor de marcat electronice fiscale, acestea nu pot fi utilizate. In perioada de neutilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale, operatorii economici sunt obligati sa inscrie tranzactiile efectuate in registrele speciale. Nerespectarea dispozitiilor prezentate mai sus privind utilizarea caselor de marcat electronice fiscale constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 de milioane lei la 100 de milioane lei.


Veniturile din salarii, precum si cele asimilate salariilor, pensiile si alte drepturi de asigurari sociale, indiferent de sursa de finantare, indemnizatiile si alte drepturi prevazute de legi speciale, indemnizatiile de somaj, ajutoarele si prestatiile sociale, inclusiv alte drepturi de natura celor mentionate mai sus, acordate potrivit legii, se stabilesc in leul nou. Operatiunea de conversie in moneda noua a acestor drepturi existente la 30 iunie 2005 se va face prin impartirea sumelor in moneda veche la 10.000 lei. Sumele astfel rezultate, precum si drepturile si obligatiile care se calculeaza, potrivit legii, prin raportare la aceste sume se rotunjesc la un leu pentru fractiunile de peste 50 de bani inclusiv si se neglijeaza fractiunile de pana la 49 de bani inclusiv.


Valoarea punctului de pensie rezultata in urma aplicarii acestor prevederi, este de 295,56 lei. Aceste prevederi se aplica pentru drepturile si obligatiile care se achita incepand cu luna iulie 2005.
In legatura cu obligatiile de plata privind impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc si se reflecta in contabilitate in moneda noua, la nivel de leu, fara subdiviziuni, prin rotunjire la un leu pentru fractiunile de peste 50 de bani inclusiv si prin neglijarea fractiunilor de pana la 49 de bani inclusiv. Regula prevazuta se aplica si fiecarei obligatii de plata provenite din impozite, taxe, contributii, precum si alte sume datorate bugetului general consolidat, stabilite si neachitate pana la data de 30 iunie 2005 inclusiv.


Operatorii economici care au in derulare inlesniri la plata reprezentand esalonari, acordate conform legii, au obligatia sa achite ratele in moneda noua, prin aplicarea prevederilor legale referitoare la denominare. Raspunderea pentru corectitudinea aplicarii procedurii de rotunjire revine contribuabililor sau reprezentantilor acestora. Eventualele sume achitate in plus sau ramase de plata, dupa caz, fata de totalul obligatiilor de plata pentru care a fost acordata esalonarea, rezultate ca efect al denominarii si rotunjirii se regularizeaza odata cu ultima rata din esalonare.
Prezentele prevederi se aplica in mod corespunzator si sumelor stabilite in deciziile de plati anticipate emise pentru anul 2005, precum si ratelor, in cazul vanzarii la licitatie a bunurilor imobile cu plata in rate, conform Ordonantei Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


In cazul impozitelor si taxelor locale, elementele de calcul intermediare utilizate la stabilirea acestora se convertesc fara rotunjirea zecimalelor la ordinul sutelor. Conversia prin rotunjirea zecimalelor la ordinul sutelor se aplica de catre organul fiscal competent asupra oricareia dintre valorile rezultante.


Deasemenea, pana la data de 30.06.2005, persoanele juridice, emitente de parti sociale/actiuni, a caror valoare actuala nu este multiplu de 100, au fost obligate sa hotarasca prin convocarea adunarii generale extraordinare a actionarilor/asociatilor denominarea valorii nominale a actiunilor/partilor sociale, astfel incat valoarea rezultata sa fie multiplu de 100 si majorarea sau reducerea corespunzatoare a capitalului social, cu pastrarea numarului de actiuni/parti sociale si a cotei de participare la capitalul social. In cazul in care societatile nu au procedat la denominare, Oficiul National al Registrului Comertului va inregistra din oficiu, la data de 01.07.2005, diminuarea valorii nominale a actiunilor/ partilor sociale emise de catre societatile in cauza (doar pentru acele societati la care denominarea este posibila fara a fi necesara majorarea/reducerea capitalului social).


Operatiunea de majorare a capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor/partilor sociale, hotarata de adunarea generala extraordinara a actionarilor/asociatilor se evidentiaza in contabilitate in functie de sursa de majorare, astfel:


• majorarea capitalului social, in cazul rotunjirii in plus:

% = 1011 “Capital social subscris nevarsat”

117 “Rezultat reportat”

104 “Prime de capital”

106 “Rezerve”

456 “Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul”, urmand ca la momentul efectuarii varsamantului sa se efectueze inregistrarea:

5121 “Conturi curente la banci in lei”= 456 “Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul”

Ulterior inregistrarii modificarii capitalului social in Registrul Comertului, se inregistreaza trecerea capitalului social subscris nevarsat la capital social subscris varsat, prin articol contabil:

1011 “Capital social subscris nevarsat” = 1012 “Capital social subscris varsat”

• reducerea capitalului social – prin reducerea valorii nominale a actiunilor/partilor sociale:

1012 “Capital social subscris varsat” = %

106 “Rezerve”

117 “Rezultat reportat”

456 “Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul”