Astfel, anul trecut, mamele primeau 85% din media zilnica a brutului din ultimele 6 luni, la care se aplica Contribuții de Asigurări Sociale plafonate după formula 10,5% x 35% x salariu mediu brut pe țară. În ianuarie 2018, lucrurile s-au schimbat fundamental. Astfel, odată cu mutarea contribuțiilor, cota de CAS a devenit 25%, iar salariul mediu brut a crescut cu mai bine de 30%. Astfel, numeroase mame au primit mai puțini bani.
Ordonanța 3/2018 schimbă din nou regulile. Astfel, în urma unui text de lege alambicat – cum numai geniile de la Finanțe sunt în stare să-l scrie – reiese că plafonul, adică 35% din salariul mediu brut, a fost eliminat. Prin urmare, mamele au de plătit CAS de 25%, aplicat la 85% din venitul brut. Astfel, toate mamele vor pierde sume importante de bani pentru cele 126 de zile de concediu prenata și postnatal. Mai mult, din această cauză (scăderea indemnizației de concediu prenatal), pot pierde și bani din indemnizația de creștere a copilului.
OUG3/2018, art. 144. – Baza de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate pentru persoanele fizice care beneficiaza de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. Pe perioada in care persoanele fizice prevazute la art. 1 alin. (2), art. 23 alin. (2) si la art. 32 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concedii medicale si de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate bugetului asigurarilor sociale de stat este suma reprezentand indemnizatia de asigurari sociale de sanatate de care beneficiaza conform prevederilor legale, iar contributia de asigurari sociale se suporta la nivelul cotei prevazute la art. 138 lit. a) si se retine din indemnizatia de asigurari sociale de sanatate.
Politica proastă a statului
De ce a apărut acest articol greu de descifrat? Fără îndoială, este vorba de niște calcule destul de cinice. Renunțând la plafonarea de 35% din salariul mediu brut pe economie, se păstrează mai mulți bani la buget. Cu alte cuvinte, ordonanța 3 protejează timp de un an o serie de profesii, dar taxează persoanele în concediu medical și, automat, mamele.
“E vorba de resurse disponibile și de ce vrea statul în legătură cu politica de natalitate, politica democrafică. Problema de acolo vine”, explică Alex Milcev, Liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică al EY România.
Claudia Sofianu, Liderul Diviziei de impozit pe venit și contribuții sociale al firmei de consultanță, a arătat cum privesc alte state problema natalității. “Polonezii nu au dat doar indemnizații de maternitate. Au gândit un întreg pachet – și fiscal, și din alte puncte de vedere prin care să se stimuleze acest lucru. În Belgia, când, din nou, s-a dorit a se stimula partea demografică s-a gândit din nou un pachet, cu bonă pe care ți-o plătește statul, cu menajeră care îți vine o anumită perioadă de timp. Adică e un pachet întreg, nu se face doar din fiscalitate. Din nou, fără să sune cinic, în SUA concediul de maternitate este de trei luni, și nu este de maternitate și nu est eplătit de către stat. Dacă angajatorul vrea să-și țină oameni, să-i facă să se întoarcă, poate să o facă. Eu nu zic că este o idee bună sau proastă. Zic că este o variantă care se aplică în unil dintre cele mai mari state ale lumii”, a spus Claudia Sofianu.
“Ei construiesc garduri să nu intre lumea la ei, noi nu știm cum să construim garduri să nu plece lumea din țară”, completat-o Alex Milcev, care a atras atenția asupra depopulării României. “După Siria, noi suntem a doua țară care a pierdut sute de mii de oameni. Numai că acolo e război, iar la noi e liniște și economia crește. Pierdem mai mulți oameni decât în timpul războiului. E ceva de noaptea minții! Aceasta e o întrebare mare: noi, ca țară, ce vrem. Fiscalitatea este doar un punct, distribuirea unor resurse de la anumite grupuri de persoane la alte grupuri de persoane. Dacă ne punem problema că vrem să creștem natalitatea, atunci e clar că mamele trebuie să fie publicul țintă și către ele trebuie redirecționate anumite resurse”, a mai explicat Liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică al EY România.
