Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au fost 2.268 lei în trimestrul trei al anului trecut, respectiv 781 lei pe persoană, din care cheltuielile totale au reprezentat 87,9%, echivalentul a 1.994 lei lunar, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Veniturile băneşti au fost în medie de 1.950 lei lunar pe gospodărie (672 lei pe persoană), în timp ce veniturile în natură au reprezentat 318 lei lunar pe gospodărie (110 lei pe persoană).

În trimestrul trei 2009, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 41,3% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 14,6% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,4% din salarii, de 22,5% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,4% din total.

În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 31,8% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (24,6% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 7,2%. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (29,8%) şi celor din prestaţii sociale (28%).

Pe ce se duc banii românilor

În ceea ce priveşte cheltuielile totale ale populaţiei, principalele destinaţii ale gospodăriilor au fost consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat sau servicii veterinare).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei sau cumpărarea de acţiuni deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

Cei de la sat dau mai puţini bani pe mâncare

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faţă de rural cu 482 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 74 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,4% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii.

În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 16,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul trei 2009, în medie, 40,7% din consumul gospodăriilor, faţă de 40,8% în trimestrul unu, respectiv 41,9% în trimestrul doi 2009.

Mulţi bani pentru utilităţi

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă, adică apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei.

În trimestrul trei, aceste cheltuieli au reprezentat 19,4% din consum. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinţa (14,4%) a fost absorbită de consumul de utilităţi necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili).

Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate (4,5% din cheltuielile totale de consum) şi mai ales cele pentru educaţie (0,7%) au înregistrat un nivel scăzut, în special datorită faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit.

SURSA: Mediafax