Planul fiscal al României
Guvernul României continuă să pună un accent major pe prioritizarea investițiilor în domenii cheie precum sănătatea, infrastructura și educația, așa cum a reieșit din briefing-ul guvernamental susținut astăzi, 16 octombrie 2024.
În cadrul acestuia, Mihai Constantin a subliniat importanța discuțiilor cu Comisia Europeană referitoare la planul fiscal al României, un subiect esențial în relația cu Bruxelles-ul.
În acest context, un Consiliu tripartit va avea loc în cursul zilei, implicând consultarea cu mediul de afaceri și sindicatele pentru a asigura alinierea la parametrii agreați la nivel european pentru anii următori.
” Agendă guvernamentală marcată, ca de obicei aș putea spune, în acest mandat de prioritizarea investițiilor în sănătate, infrastructură, educație și celelalte domenii.
Și pentru că este un domeniu de mare interes și de actualitate, mai ales în contextul discuțiilor permanente, dar ceva mai intensificate de această dată cu Comisia Europeană, țin să precizez și să vă readuc aminte agenda publică prezentată pentru ziua de astăzi, la ora 15:00 urmează să aibă loc Consiliul tripartit, pe ordinea de zi aflându-se și stadiul negocierilor apropo de planul fiscal pe care România îl discută la nivelul Comisiei Europene, consultarea cu mediul de afaceri și cu sindicatele fiind o înțelegere, un agreement deja făcut cu Comisia, pentru a întregi tabloul parametrilor prin care România va funcționa din acest punct de vedere în raport cu Bruxellesul în anii care vin.
De asemenea, pentru că investițiile sunt mereu prioritare și pentru că acolo un ghid, am putea spune, este Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și fondurile de coeziune, vreau să îi mulțumesc și să-i dau cuvântul ministrului investițiilor și proiectelor europene, domnul Adrian Câciu, care vă va prezenta informații actualizate despre derularea acestor programe”, spune Mihai Constantin.
România a primit o evaluare parțial pozitivă din partea Comisiei Europene
O parte importantă a briefing-ului a fost prezentarea ministrului investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu, care a oferit detalii despre stadiul derulării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Acesta a informat că România a primit o evaluare parțial pozitivă din partea Comisiei Europene privind cererea de plată numărul 3, care acoperă jaloane și ținte aferente trimestrelor III și IV din 2022.
Dintr-un total de 74 de jaloane și ținte, 68 au fost îndeplinite, în timp ce 6 sunt considerate neîndeplinite sau parțial realizate.
”Evident, era normal, din punctul meu de vedere, să particip la acest briefing de presă, având în vedere că ieri Comisia Europeană a comunicat oficial României o evaluare parțial pozitivă asupra cererii de plată numărul 3, o cerere de plată care cuprinde jaloane și ținte aferente trimestrelor III și IV 2022, respectiv Comisia ne informează că din total 74 de jaloane și ținte câte a avut cererea de plată numărul 3, un număr de 68 de ținte și jaloane sunt îndeplinite din perspectiva Comisiei, iar șase jaloane nu sunt îndeplinite în totalitate sau sunt parțial îndeplinite”, spune ministrul.
Valoarea totală a cererii de plată a fost de 2,7 miliarde de euro, din care România a primit deja 649 de milioane de euro ca prefinanțare.
Restul sumei va fi plătit parțial, urmând ca o parte din finanțare să fie suspendată până la rezolvarea discrepanțelor legate de cele 6 jaloane restante.
Printre acestea se numără jaloane legate de guvernanța corporativă în sectorul energetic și reforma fiscală privind microîntreprinderile.
”Din această perspectivă, am anunțat și în săptămânile trecute, dar acum avem o formalizare a acestei discuții sau acestor anunțuri pe care le-am făcut, vom avea o plată parțială din cererea de plată numărul trei. Ar trebui să precizez faptul că cererea de plată numărul trei în valoare brută a fost de 2,7 miliarde de euro. Din această sumă, România deja a încasat 649 de milioane de euro reprezentând prefinanțarea, odată cu prefinanțarea celorlalte cereri de plată pe care România le are la dispoziție din întreaga derulare a Planului Național de Redresare și Reziliență, urmând ca într-o lună de zile Comisia Europeană să ne transmită calculul corect sau final asupra plății parțiale pe care o efectuează și pe diferență suspendarea unei sume aferente celor șase jaloane considerate neîndeplinite sau parțial îndeplinite”, continuă acesta.
Plafonul de impozitare al microîntreprinderilor
Câciu a menționat că unul dintre aspectele disputate este plafonul de impozitare al microîntreprinderilor, care ar trebui redus conform directivei europene privind TVA.
Ministrul a subliniat necesitatea unei decizii politico-economice comune pentru a stabili dacă România va ajusta legislația pentru a îndeplini cerințele Comisiei Europene sau va renunța la fondurile aferente acestui jalon.
Decizia va necesita implicarea tuturor factorilor politici și a mediului economic, având în vedere impactul economic semnificativ pe care o astfel de schimbare l-ar putea avea.
”Am văzut pe surse o serie de date, o serie inclusiv de sume, nu aș confirma sumele, ceea ce am ca certitudine este suma de la transporturi, unde este vorba de 79 de milioane de euro ca suspendare.
În rest, nu aș confirma aceste sume până când nu avem, dacă vreți, decizia oficială a Comisiei Europene. Este și un agrement, dacă poate ați văzut comunicarea Comisiei, comunicarea de evaluare pozitivă nu conține date și sumele referitoare la plata parțială, acestea urmând să fie finalizate în baza aprobării din cadrul Consiliului de Miniștri ai Finanțelor – ECOFIN, peste o lună de zile, după ce au fost validate de comitetele economice ale Comisiei. Aici, evident, nu mai este un secret pentru nimeni.
Am avut o dezbatere amplă în acest an asupra jaloanelor în discuție. Avem, și ați prezentat și dumneavoastră, n-aș intra în foarte multe detalii decât dacă este nevoie, dar competența de intrare în detalii revine totuși miniștrilor de resort.
Avem un jalon pe componenta de energie, pe partea de guvernanță corporativă la companiile din energie, unde trebuie reluată procedura la un număr de 15 companii.
Avem un jalon care se referă la microîntreprinderi, parte din reforma fiscală, care, dintr-o anumită perspectivă a Comisiei, a rămas parțial neîndeplinit, în sensul în care dânșii reclamă că plafonul de la microîntreprinderi ar trebui redus de la 500.000 euro undeva la 88.500, cât este plafonul de TVA potrivit directivei TVA.
Aici deja am anunțat, a anunțat și domnul prim-ministru, și facem încă o dată acest anunț – că este, din punctul nostru de vedere, nevoie de o decizie politico-economică, la care să participe toată clasa politică, inclusiv cei care au trecut în PNRR eliminarea facilităților la microîntreprinderi, dar și mediul economic, pentru a face o analiză asupra impactului economic asupra acestei decizii versus impactului economic dacă România renunță la banii aferenți acestui jalon”, continuă ministrul Adrian Câciu.
România continuă să întâmpine provocări în privința îndeplinirii unor jaloane
Adrian Câciu spune că România continuă să întâmpine provocări în privința îndeplinirii unor jaloane.
În cadrul unui briefing de presă, Câciu a menționat că unul dintre jaloanele importante neîndeplinite este cel referitor la guvernanța corporativă, gestionată de Secretariatul General al Guvernului, în special prin agenția AMEPIP, responsabilă de coordonarea conducerii companiilor de stat.
Câciu a explicat că procedura legată de conducerea acestei agenții a fost reluată după demisia echipei actuale, cu o estimare că procesul va fi finalizat până în ianuarie 2025.
În cazul în care jaloanele sunt îndeplinite mai devreme, fondurile suspendate pot fi deblocate și încasate într-un termen mai scurt.
El a dat exemplul cererii de plată numărul 2 din anul 2022, blocată la acea vreme din cauza unor probleme similare legate de jaloanele din sectorul energetic.
După rezolvarea acestora, România a primit parțial sumele, inclusiv 34 de milioane de euro pentru un jalon îndeplinit integral.
Un alt aspect semnalat de ministru este legat de sectorul transporturilor, unde au avut loc recent demisii în urma clarificărilor solicitate de Comisia Europeană.
Procedura va fi reluată pentru companiile implicate, iar unul dintre obiectivele importante este continuarea proiectului privind metroul din Cluj, o investiție de mare amploare și importanță strategică pentru regiune.
Câciu a subliniat că autoritățile române nu așteaptă o scrisoare oficială de la Comisia Europeană privind suspendarea fondurilor, ci se concentrează pe îndeplinirea cât mai rapidă a jaloanelor restante.
”De asemenea, este vorba de jalonul privind guvernanța corporativă de la Secretariatul General al Guvernului, referitor la agenția cunoscută mai simplu sub numele de AMEPIP, agenția care coordonează conducerea companiilor de stat.
Acolo deja a fost luată procedura. Estimarea noastră este că această reluare de procedură, am avut demisia conducerii și s-a reluat procedura, estimarea cu finalizarea acestei proceduri este undeva în luna ianuarie a anului 2025. Cu alte cuvinte, ceea ce se suspendă se poate încasa într-un termen de șase luni.
Nu se așteaptă șase luni, dacă din jaloanele acestea vor fi rezolvate mai repede, cum ai rezolva jalonul, așa și încasezi banii. Aduc aminte că Cererea de plată numărul 2, care a fost depusă în anul 2022, era cvasi-blocată la momentul în care am ajuns ministru la fonduri europene și avea și acolo o discuție pe două jaloane de la energie, tot de la energie, iată, tot legate de anul 2022, acea cerere de plată a avut două jaloane suspendate.
A fost făcută o plată parțială undeva în luna septembrie, iar ulterior, din aceste jaloane au fost rezolvate, unul integral și s-a încasat de către România suma de 34 de milioane de euro aferentă unuia dintre jaloane, al doilea parțial, în sensul în care el va face obiectul unei reviziuni a PNRR pentru modificarea indicatorilor cantitativi”, spune acesta.
