Dezbaterea televizată de la Digi24, a adunat o parte din candidații la alegerile prezidențiale, având loc prima confruntare. Pe parcursul acesteia, diverși politicieni au prezentat opinii și soluții pentru problemele majore ale țării, iar afirmațiile lor au fost analizate și verificate în timp real. Iată cum au fost evaluate declarațiile făcute de participanți.
Pe parcursul discuțiilor, mai multe afirmații ale acestora au fost verificate în timp real de echipele de fact-checking de la factual.ro. Declarațiile de la eveniment au variat de la subiecte economice și educaționale, până la problemele cu infrastructura și securitatea națională. În continuare, voi prezenta detalii despre câteva dintre cele mai importante afirmații și evaluările lor.
Candidații în fața verdictelor. Kelemen Hunor și citatul atribuit lui Churchill
În minutul 22:45, Kelemen Hunor a reluat un citat ce îi fusese atribuit anterior lui Winston Churchill, referindu-se la bugetul de război din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
„Haideți să clarificăm chestiunea cu Churchill totuși. Când se făcea bugetul de război, Churchill îl chema pe ministrul de finanțe și îl întreba de unde tăiem banii. Și el a zis de la cultură. Și zice Churchill: Atunci de ce mai facem război?”, a declarat acesta.
Verdict: FALS: Potrivit cercetărilor făcute de site-ul PolitiFact, nu există nicio dovadă că Winston Churchill ar fi făcut această afirmație. Citarea unei presupuse conversații între Winston Churchill și ministrul său de finanțe nu se regăsește în documentele istorice. Proiectul Churchill de la Hillsdale College a confirmat că nu există nicio dovadă pentru această discuție în peste 15 milioane de cuvinte publicate de Churchill în discursuri, scrisori sau cărți. Prin urmare, citatul este complet nefondat.
George Simion a făcut mai multe declarații
Printre primele declarații au fost cele legate de educație și bugetul alocat acestora.
„Nu poți să ai, cu 2,1% din PIB alocat educației în 2023, un alt rezultat decât cel dezastruos din prezent, pe care îl prezentați dumneavoastră. Când media europeană este de 4,7%. Eu nu vorbesc despre acei 6% asumați de toate formațiunile politice acum 10 ani, 15 ani.”, a afirmat George Simion.
Verdict: TRUNCHIAT: Afirmația este incompletă și nu reflectă corect realitatea. Conform Ministerului Educației, alocarea pentru educație în 2023 a fost de 3,2% din PIB, nu 2,1%, așa cum a susținut George Simion. De asemenea, media europeană în 2022 (ultimul an cu date oficiale disponibile) era de 4,7%, iar România s-a angajat prin Legea Educației Naționale să aloce 6% din PIB pentru educație. Așadar, cifra prezentată de Simion este eronată, iar contextul în care a fost exprimată este parțial adevărat.
O altă declarație a lui, din minutul 22:30, a fost legată de sănătatea și educația în localitățile mai puțin favorizate.
„Și văd realitatea din Caracal, din Jibou, din Săcălaz și din Babadag. și vreau să vă zic că, într-adevăr, aceste… localități sunt uitate, nu avem școală, nu avem spital Nu avem profesori, nu avem cadre medicale”, a spus Simion.
Verdict: FALS: Afirmațiile referitoare la infrastructura educațională și sanitară din localitățile menționate sunt parțial corecte, însă conțin erori sau omisiuni importante. În Caracal, deși există două licee tehnologice, informațiile privind numărul de cadre didactice și alte detalii ar trebui verificate pentru acuratețe. De asemenea, referirea la spitalul municipal și numărul de medici necesită clarificări suplimentare. În Jibou, informațiile despre licee și cadrele didactice sunt parțial corecte, dar trebuie precizat dacă numărul de medici din spitalul municipal este complet și exact. În ceea ce privește comuna Săcălaj, deși sunt menționate școlile și cabinetele medicale, detaliile nu sunt complete pentru a susține veridicitatea completă a afirmației. Informațiile despre Babadag sunt vag descrise, iar datele ar trebui confirmate cu surse oficiale pentru o evaluare corectă.
Elena Lasconi despre digitalizarea ANAF și eficiența instituțională
Elena Lasconi se remarcă drept unul dintre cei mai controversați candidați ai acestor alegeri, fiind implicată în repetate rânduri în declarații și gafele care au stârnit reacții puternice în rândul presei și al publicului.
„În primul rând, ANAF nu își face treaba. În primul rând pentru că ANAF nu dorește să digitalizeze această instituție (…) De ce nu se digitalizează? Un soft poate să găsească tot felul de probleme în sistem”, a spus Lasconi.
Verdict: PARȚIAL ADEVĂRAT: Deși ANAF are un rol important în recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupție, instituția nu este singura responsabilă de digitalizare. În realitate, ANAF este implicată într-un proces de reformă privind digitalizarea, care este inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, acest proces este încă în desfășurare, iar progresele sunt mai lente decât ar fi dorit autoritățile. Astfel, digitalizarea ANAF este un obiectiv în curs, dar nu a fost finalizat încă.
Tot ea, face niște declarații referitoare la competența președintelui.
(…) ceea ce sigur intră în competenţa preşedintelui, e vorba de luptă împotriva traficului de droguri, fiindcă asta înseamnă pericol la adresa populaţiei şi la securitatea naţională şi aici nu se poate să nu constatăm că, fără complicitatea celor de la vamă şi a celor de la poliţie, nu am fi ajuns la acest nivel, unde suntem în acest moment la fiecare colţ la liceu că o să cumperi.
Verdict: TRUNCHIAT: Declarația Elenei Lasconi este trunchiată deoarece, deși președintele poate influența strategia națională în domeniul securității, implementarea directă a măsurilor de combatere a traficului de droguri revine altor instituții. Președintele poate participa la stabilirea priorităților prin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, dar combaterea traficului de droguri se realizează prin agenții guvernamentale și autoritățile de aplicare a legii, cum sunt DIICOT și Agenția Națională Antidrog.
Ludovic Orban și lupta împotriva reţelelor pe traficanţi de droguri
„(…) lupta împotriva reţelelor pe traficanţi de droguri, lupta pe bune, nu ce se întâmplă de ani buni în România, în care sunt poliţişti dealer de droguri, în condiţiile în care nu ai, de exemplu la DIICOT, decât 5 procurori specializaţi în instrument”, a afirmat el.
Verdict: TRUNCHIAT: Ludovic Orban vorbește despre un număr de cinci procurori specializați pe problema traficului de droguri, însă, în baza organigramei DIICOT, situația este mult mai complexă.
Expertul Factual pe legislație a realizat o analiză asupra organigramei, în legătură cu declarația lui Orban: În cadrul DIICOT funcționează mai multe secții specializate în combaterea infracționalității, precum Secția de combatere a criminalității organizate și Secția de combatere a traficului de droguri. În cadrul Secției de combatere a traficului de droguri sunt organizate trei servicii: pentru trafic intern, transnațional și stradal. Conform informațiilor publice disponibile pentru anul 2023, această secție dispunea de 39 de posturi. În prezent, nu putem ști câte dintre aceste posturi sunt ocupate de procurori, deoarece acestea pot fi fie ocupate, fie vacante.
Într-adevăr că sunt puțini procurori având în vedere și declarația ministrului justiției Alina Gorghiu: Date recente de la DIICOT confirmă că lupta împotriva fenomenului drogurilor necesită efort comun. Ieri: Șapte persoane au fost reținute în Constanța pentru trafic de droguri, trafic de persoane, spălare de bani, în urma unei anchete demarate în noiembrie 2022. Un alt traficant a fost prins la Cluj. 4.665 de dosare au fost soluționate în 2023, deși efectivul de procurori este foarte redus. Ca să se înțeleagă situația bine: în Secția de combatere a traficului de droguri din structura centrală a #DIICOT lucrează doar 14 procurori. Care au în lucru 7.000 de dosare pe droguri din care 2.700 au fost deschise în primele 6 luni.
Mircea Geoană dezbate școala românească și performanța sectorului public
„Școala românească astăzi produce, de fapt, copii care nu sunt pregătiți pentru meseriile viitorului. Trebuie o discuție cu sectorul privat. Și, așa cum se întâmplă în Canada, învățământ dual nu doar la nivel preuniversitar, ci și la nivel universitar, cum se întâmplă în țările dezvoltate. Învățământ dual, inclusiv universitar, în care sectorul privat să lucreze cu tinerii noștri, să le ofere joburi și diplome care să aibă sens, nu niște bucăți de hârtie fără valoare”, a declarat Geoană.
Verdict: FALS: Declarația lui Mircea Geoană este incorectă. România a implementat deja programe de învățământ dual superior, în colaborare cu universități și centre educaționale, conform metodologiei publicate în Monitorul Oficial anul acesta. Un exemplu concret este programul de învățământ dual superior lansat la Oradea, care implică licee și Universitatea din Oradea. Astfel, avem în prezent inițiate și funcționând programe de învățământ dual superior în România, contrazicând afirmația lui Geoană că aceasta nu există.
„România este singurul stat european care n-are un criteriu minim de performanță în sectorul public”, a mai declarat el.
Verdict: FALS: Declarația conform căreia România este singurul stat european fără criterii minime de performanță în sectorul public este incorectă. În realitate, România are deja reglementări clare privind criteriile de performanță pentru funcționarii publici, stabilite prin Ordonanța de Urgență 57/2019. Aceasta include o metodologie detaliată pentru evaluarea performanței. Criteriile se referă la eficacitatea în soluționarea problemelor de serviciu, inițiativa, responsabilitatea decizională și dorința de autoperfecționare profesională, printre altele. De asemenea, există norme suplimentare emise de Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Administrației și Internelor pentru a evalua performanța funcționarilor publici din diverse instituții.
Analizele, verdictele și verticalitatea
Analiza fiecărei declarații subliniază necesitatea de a verifica datele și de a lua în considerare contextul și reglementările actuale atunci când evaluăm afirmațiile publice.
Informațiile corecte sunt fundamentale pentru un candidat, deoarece ele construiesc transparența și încrederea cu electoratul. Oferind date verificate și fapte clare, candidatul evită dezinformarea și manipulează opinia publică într-un mod responsabil.
Promisiunile și planurile prezentate trebuie să fie susținute de informații precise, pentru a asigura relevanța și eficiența acestora în viitor, iar acest lucru ajută alegătorii să ia decizii informate.
În plus, un candidat care respectă principiul transparenței și furnizează informații corecte arată responsabilitate și etică, contribuind astfel la consolidarea unui proces electoral corect și sănătos.