Clasamentul global al celor mai importanţi gânditori de business a fost anunţat la Bucureşti în premieră mondială. Des Dearlove şi Stuart Crainer, creatorii Thinkers 50, au prezentat topul şi întregul eveniment, care i-a avut în centrul atenţiei pe autorii best-seller-ului „Funky Business”

Cei 50 de nominalizaţi pentru 2009 au fost prezentaţi miercuri în premieră mondială, în cadrul galei „Thinkers 50”, organizată de Editura Publica. Până în acest moment, CK Prahaland de la Michigan Business School, este pe primul loc, urmat de jurnalistul Malcom Gladwell. Paul Krugman, Steve Jobs, Chan Kim & Renee Maubergne, Muhamad Yunnus, un bancher din Bengladesh care a introdus formula de microcredit, şi Bill Gates sunt pe următoarele poziţii. În top se mai numără laureaţii la  Nobel Joseph Stiglitz şi Malcom Gladwell, Jack Welsh (fost CEO General Electric), jurnalistul Thomas Friedman şi editorul Wired Managzine, Chris Anderson.

Invitaţii speciali ai acestei ediţii au fost autorii blockbusterului „Funky Business”, reeditat în varianta „Funky Business Forever” şi lansat în prezenţa autorilor. Kjell Nordstrom şi Jonas Ridderstrale au vorbit despre începutul epocii senzoriale în economie şi despre nevoia de inovaţie care se impune în noile condiţii.

Adresează-te omului emoţional!

„Singurul lucru pe care poţi să îl faci în acestă perioadă de criză este să inovezi. Toată povestea asta cu criza reprezintă o oportunitate imensă, şi cei care vor ştii să se adapteze şi să introducă noi modele de business vor scoate ce este mai bun din ea”, a spus Kjell Nordstrom într-un interviu pentru capital.ro.

Din punctul său de vedere, orice afacere de succes are la bază satisfacerea unor nevoi ale oamenilor. „Sfatul meu pentru orice întreprinzător este să caute acele probleme ale oamenilor care nu sunt pe deplin satisfăcute de piaţa actuală şi să intre pe segmentele respective. Acest hotel există pentru că oamenii care vin în vizită în Bucureşti au nevoie să doarmă şi să mănânce undeva, alte companii satisfac alte nevoi ale oamenilor sau ale altor firme. Atâta timp cât satisfaci nevoile oamenilor, rămâi în afaceri”.

Ca sfat acordat celor care s-ar avântura în afaceri în această perioadă, Nordstrom recomandă orientarea către acele sectoare care satisfac nevoile emoţionale ale oamenilor. „Gândiţi-vă câte spa-uri sunt pe lume şi cât de mult le-a crescut popularitatea în ultimul timp. Toate problemele legate de criză, grijile şi stresul au crescut, şi atunci oamenii au nevoie de noi metode de a se relaxa, de a scăpa de tensiunea care îi ucide încet, toată lumea vorbeşte despre asta. Cine intră acum pe piaţă cu soluţii noi şi eficiente la problemele emoţionale ale oamenilor a câştigat. Pentru a se feri de capcanele pieţei, acum produsele şi mai ales serviciile trebuie să se adreseze fiinţei emoţionale, nu celei raţionale”, este de părere profesorul la Stockholm School of Economics.

„Estul va fi motorul economic al Europei”

În opinia autorului, România este „pe val” în această perioadă şi trebuie să înveţe să se folosească de asta. „În utimii ani, mai precis după căderea zidului Berlinului, am călătorit cu foarte mare plăcere în ţările est europene. Cred că mediul de afaceri din România are un suflu imens, pe care nu l-am văzut în multe ţări. Este incredibil cum aţi putut să ajungeţi aici în doar 20 de ani, a trebuit să vă mişcaţi cu paşi mari pentru a prinde din urmă ţările cu tradiţie capitalistă. Dar tocmai în această regiune a Europei se întâmplă cele mai multe iniţiative inovatoare şi se simte permeabilitatea la schimbare. Este evident că economiile emergente, care sunt forţate să introducă modele noi pentru a rămâne în picioare, cum este cea românească, vor fi în curând motorul de afaceri al Europei şi cei care vor stabili trenduri”, a explicat.

În mod paradoxal, tocmai pentru că au trecut prin 50 de ani de comunism, aceste economii au un avantaj faţă de celelalte ţări europene. „Şi nemţilor le e frică, şi francezilor le e frică de criză, dar lor chiar ar trebui să le fie frică, pentru că au ce pierde. Economiile mici nu prea au ce pierde şi îşi permit să se bazeze pe creativitate şi inovaţie, construind pe o bază flexibilă. România ar putea fi un fel de California pentru Europa dacă adoptă o atitudine avangardistă în afaceri”, a declarat autorul best seller-ului „Funky Business”.

Schimbarea şi inovaţia, secretele ieşirii din criză

Printre vorbitorii de la gală s-au numărat Dr. Michael Jarett, expert în schimbare, Henry Steward, CEO Happy şi Liliana Solomon, CEO Vodafone România. Cuvintele-cheie ale tuturor discursurilor au fost „schimbare” şi „inovaţie”, prezentate ca singurele metode de adaptare la criza economică. Un alt trend care a reieşit din abordarea invitaţilor este orientarea către latura emoţional-psihologică atunci când vine vorba de afaceri. „Oamenii fericiţi au succes în business” ar fi putut fi sloganul evenimentului, pentru că toţi vorbitorii au pus accent pe atitudine, creativitate şi valori mai degrabă umane şi culturale decât economice.

Dr. Michael Jarrett de la London Business School, unul dintre cei mai citaţi experţi în schimbare din Europa, vorbeşte despre „zona zen” în care oamenii de succes reuşesc să se menţină „simţindu-se bine în pielea lor în timp ce muncesc”. Clişee precum „trebuie să ai un vis”, „niciodată nu trebuie să fii mulţumit cu ce ai” sau „distrează-te în timp ce munceşti” sunt prezentate ca fiind soluţii viabile în contextul economic actual.

Locul de muncă reflectă succesul unei companii

Henry Stewart, CEO Happy Computers, consideră că locul de muncă este unul dintre factorii cheie ai succesului oricărei afaceri. „Oamenii lucrează cel mai eficient atunci când se simt bine în mediul lor”, a fost esenţa discursului managerului care a făcut o ambiţie personală din a-şi ridica compania pe primele locuri ale topului „Best Workplaces in UK”, unde în 2007 era pe poziţia a doua.

Într-un soi de piramidă a lui Maslow aplicabilă mediului business, Steward plasează comunicarea, recompensa şi suportul în zona „nevoilor de bază” şi provocarea, libertatea şi încrederea în „vârful piramidei” oricărei echipe. „Cel mai bun management este cel care nu stă în calea angajaţilor”, a fost concluzia executivului de la Happy, care susţine că a învăţat să sărbătorească greşelile angajaţilor şi să îşi dea acordul pe soluţiile echipei sale înca dinainte ca aceasta să le fi identificat.

Singurul invitat român la acest eveniment, CEO Vodafone România, a făcut referire la instabilitatea din lumea politică, una dintre cele mai mari piedici aduse economiei naţionale, dincolo de criza financiară globală. „Quo Vadis” a fost titlul prezentării susţinute de Liliana Solomon, construită în jurul unei întrebări care se impune în vremuri atât de imprevizibile. „Există până la urmă o reţetă de succes? Acum 2 ani de zile ne era simplu să vorbim despre succes, pentru că alergam cu vântul în spate. Dar vezi cât eşti de bun de-abia atunci când îşi bate vântul în faţă”, a spus Solomon.

Cultura contribuie cel mai mult la succesul unei afaceri

Brandul face diferenţa, dar nu este cheia tuturor problemelor. Strategia de business ar putea fi cheia succesului unei companii, dar dacă este prea bună va fi imediat copiată de concurenţă, iar dacă este foarte originală are un factor ridicat de risc. „Dar dacă poţi să faci ceva ce nu poate fi copiat de toată lumea, obţii avantaje de competitivitate”, a adăugat CEO Vodafone, oferind exemplul sistemului de producţie Toyota, dezvoltat timp de 25 de ani, care nu a putut fi niciodată replicat integral.

Alte companii apelează la serviciile consultanţilor pentru a rezolva problemele echipei de management. „Dar investiţia se dovedeşte a fi o pierdere totală pentru că ei nu reuşesc să implementeze ce le spun consultanţii. Este eterna prăpastie între a şti şi a face”, a adăugat Solomon. Abilitatea de schimbare este alt ingredient cheie al succesului în afaceri, dar pentru a funcţiona, „schimbarea trebuie să se producă de la executivi la top management”.

Cultura este, în opinia Lilianei Solomon, cel mai important factor care contribuie la succesul companiei. „Dacă nu are un management cultural bun, compania va da faliment”, a concluzionat. Vodafone a avut un eşec memorabil acest domeniu, când au fost nevoiţi să vândă Vodafone Japonia pentru că nu a făcut faţă diferenţelor culturale şi nu s-a integrat pe piaţă. „Vodafone România are libertate totală de a se adapta particularităţilor pieţei locale, nu mergem pe ideea de mărime universală. Produsele sunt aceleşi peste tot în lume, dar campaniile şi felul în care sunt introduse pe piaţă ţin cont de particularităţile culturale ale zonei rspective. A fost foarte greu să trecem de la brandul Connex la Vodafone, dar cel mai dificil s-a dovedit a fi integrarea brandului Connex în sistemul Vodafone”, a completat.