Un psiholog român din Germania explică votul pro-Georgescu al diasporei române
Călin Georgescu, candidatul independent la prezidențialele din noiembrie 2024, a înregistrat un avans considerabil în fața contracandidatului său, Elena Lasconi, din partea USR. Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor cu un total de 337.000 de voturi în plus, având o diferență de aproape 130.000 de voturi față de Lasconi.
Totuși, analiza acestui rezultat nu se oprește doar la numărul de voturi, ci oferă o perspectivă mai profundă asupra motivelor care au stat la baza acestei opțiuni a diasporei românești.
Factorii care au influențat aceste rezultate au fost legați de perspectiva diasporei
Unul dintre factorii care au influențat aceste rezultate a fost perspectiva diasporei, care, potrivit psihologului Victor Gelan din Germania, a făcut o distincție importantă între a fi anti-UE și a fi anti-politici ale Uniunii Europene. Gelan a explicat că românii din străinătate nu sunt neapărat împotriva Uniunii Europene, dar au critici față de deciziile luate de politicienii care o conduc, scrie presshub.ro.
„Noi, când vorbim despre oamenii care au votat inclusiv acum, cum au votat în diaspora, majoritar, trebuie să înțelegem că ei nu sunt neapărat anti-europeni.
De fapt, ceea ce am observat eu, e că aceștia sunt mai degrabă anti-politici UE sau anti-decizii luate de anumiți politicieni care conduc Uniunea Europeană la ora actuală și asta se poate vedea și în toată Europa, nu doar în România”, a declarat Gelan, adăugând că această frustrare este prezentă nu doar în România, ci și în alte părți ale Europei.
Acest tip de viziune este des întâlnit în rândul celor care simt că politicienii europeni nu reflectă interesele cetățenilor lor, iar deciziile luate la nivel european nu sunt mereu în beneficiul acestora.
Impactul economic al migrației asupra diasporei
Psihologul a subliniat, de asemenea, impactul economic al migrației asupra diasporei.
„Am auzit povești ale românilor din Spania, din Italia, de peste tot din Europa, cu care fac psihoterapie, care spun: m-am gândit să fac niște bani și am ajuns acum pur și simplu în situația în care eu abia mă întrețin”, a explicat Gelan.
Această realitate a celor plecați în străinătate, care ajung adesea să fie mai mult preocupați de supraviețuire decât de prosperitate, poate explica o parte din nemulțumirile care au dus la susținerea unui candidat precum Georgescu, care promite schimbări esențiale în politicile economice.
De asemenea, aceasta reflectă o percepție mai largă asupra modului în care Uniunea Europeană gestionează migrarea și integrarea muncitorilor din statele membre mai sărace.
Frustrarea legată de Schengen și percepția unei nedreptăți
Un alt subiect important pentru diaspora română este legat de accesul la zona Schengen.
„În cazul Schengen, poate pare o temă care nu mai e, a trecut, dar a fost o nedreptate pe care oamenii au perceput-o foarte profund și umilințele la care au fost supuși au efecte, a adăugat Gelan.
Refuzul acceptării României în Schengen a fost perceput de mulți ca o discriminare, iar aceste frustrări au fost amplificate de lipsa de recunoaștere a realizărilor României pe plan european. Așadar, tema Schengen rămâne una deosebit de sensibilă în rândul românilor din diaspora, care simt că au fost „umiliți” de politicienii europeni.
Georgescu a obținut 43,42% din voturile diasporei
În privința primului tur al alegerilor din 2024, Georgescu a obținut 43,42% din voturile diasporei, adică 329.773 de voturi, iar Elena Lasconi a venit pe locul al doilea, cu 26,7% din voturi. Totuși, Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur, iar Georgescu a cerut în repetate rânduri anularea hotărârilor Biroului Electoral Central (BEC).
De asemenea, pe 3 ianuarie 2025, Poliția Română a deschis un dosar penal în legătură cu finanțarea campaniei sale.
Această situație a ridicat întrebări despre influența votului diasporei asupra politicii interne și despre factorii psihologici care stau la baza alegerilor acestora, iar perspectiva oferită de Gelan poate oferi o înțelegere mai profundă a schimbărilor din opțiunile politice ale românilor din străinătate.
Votul din diaspora nu poate fi redus doar la o simplă alegere între candidați, ci reflectă o complexitate de sentimente legate de identitate, economie și percepția politicii europene.
