Cum au influențat deciziile CCR validitatea candidaturii lui Călin Georgescu?
Biroul Electoral Central (BEC) a decis duminică seară respingerea candidaturii lui Călin Georgescu la funcția de președinte al României, invocând atât hotărârile recente ale Curții Constituționale, cât și analiza de legalitate a procesului electoral.
Decizia a fost motivată prin invocarea invalidării candidaturii Dianei Șoșoacă și anularea alegerilor prezidențiale din 2024, temeiuri care au stat la baza evaluării BEC.
Reflecția asupra valorilor constituționale
BEC a subliniat importanța respectării Constituției, indicând că hotărârea Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 a avut un impact direct asupra candidaturii lui Georgescu.
În această decizie, CCR a stabilit anularea completă a procesului electoral, iar BEC a considerat că Georgescu nu a respectat principiile fundamentale ale statului de drept, mai ales în ceea ce privește obligația de a proteja democrația prin organizarea de alegeri corecte și transparente.
În motivarea sa, BEC a precizat că neconformitatea candidatului cu regulile procedurale fundamentale de organizare a alegerilor a dus la concluzia că acesta nu îndeplinește condițiile legale necesare pentru a rămâne în competiție.
„Hotărârea Curţii Constituţionale, anterior menţionată, analizează şi statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înţeles să se raporteze la condiţiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de Preşedinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicţie cu valorile de esenţă ale statului de drept. Or, statuările Curţii Constituţionale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, statuări obligatorii şi pentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce priveşte candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întruneşte condiţiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia ( expressis verbisprevăzută în Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apăra democraţia, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre şi imparţiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuşi fundamentul ordinii constituţionale actuale”, arată decizia BEC.
Manipularea votului și egalitatea de șanse
Un alt punct important din decizia CCR a fost legat de manipularea procesului electoral. În cadrul motivării, Curtea Constituțională a menționat deficiențele în promovarea materialelor electorale, care nu au respectat legislația privind publicitatea electorală, și tratamentul preferențial de care a beneficiat un anumit candidat pe platformele de socializare.
Aceste aspecte au fost considerate ca având un impact major asupra corectitudinii procesului electoral, denaturând astfel voința alegătorilor și distorsionând egalitatea de șanse între concurenți.
„Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voință a alegătorilor”, mai arăta motivarea CCR în cazul anulării alegerilor.
Condițiile de eligibilitate pentru președinte
În ceea ce privește candidaturile pentru funcția de președinte, decizia BEC a făcut trimitere și la invalidarea candidaturii Dianei Șoșoacă, subliniind faptul că un candidat trebuie să respecte condițiile prevăzute de lege, în special jurământul de credință ce garantează respectarea valorilor fundamentale ale statului.
Curtea Constituțională a subliniat că un candidat trebuie să îndeplinească aceste cerințe încă de la momentul depunerii candidaturii și nu doar după alegerea în funcție, având în vedere responsabilitatea majoră a președintelui în protejarea democrației.
„În ceea Conduita de apărare a democrației este, de asemenea, o condiție pentru a putea candida la funcția de Președinte al României. Astfel cum Curtea a arătat mai sus, ca obligație generală, aceasta se impune pentru oricare dintre cetățenii României, însă, pentru candidații la funcția de Președinte, având în vedere rolul constituțional al Președintelui României și conținutul jurământului de credință 7 reglementat de Constituție, reprezintă o condiție esențială de eligibilitate intrinsecă și de fond în privința candidatului pentru funcția de Președinte al României.
Ca atare, chiar dacă jurământul de credință se depune de către candidatul câștigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credință sunt condiții de eligibilitate și de fond pentru a candida la funcția de Președinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale. Examinarea acestor condiții poate fi realizată numai de Curtea Constituțională. Ar fi inadmisibil și contrar naturii procesului democratic ca ab initio candidatul să nu îndeplinească aceste condiții și totuși să participe la alegeri, iar dacă le va câștiga să depună un jurământ de credință formal”, arăta decizia CCR din 5 octombrie 2024.
Ce urmează pentru Călin Georgescu?
În fața acestei decizii, Călin Georgescu va contesta verdictul BEC la Curtea Constituțională, însă specialiștii în drept constituțional, precum Tudorel Toader și Petre Lăzăroiu, estimează că o eventuală revizuire a hotărârii este puțin probabilă.
„În decizie, BEC spune că jurisprudența Curții Constituționale face parte din ordinea constituțională. Legea fundamentală și jurisprudența constituțională formează ceea ce se numește un bloc de constituționalitate”, a explicat fostul judecător constituțional Tudorel Toader pentru Adevărul.
„toată decizia BEC nu este practic o analiză aparținând BEC exclusiv, ci o analiză pe bază de principii, de principii constituționale, valori constituționale și BEC spune ceea ce știm cu toții, că deciziile CCR sunt obligatorii absolut pentru toate persoanele fizice, juridice, autorități, deci și pentru BEC. Prin urmare BEC nu a adăugat nimic. BEC a valorificat jurisprudența CCR”.
De asemenea, deciziile CCR sunt obligatorii pentru toate autoritățile și instituțiile, inclusiv BEC, ceea ce face ca un rezultat diferit să fie puțin probabil, mai ales având în vedere că CCR s-a pronunțat deja în aceleași termeni cu trei luni înainte.
„BEC s-a aliniat deciziei CCR. Din moment ce CCR s-a pronunțat acum 3 luni de zile, este mai greu de crezut că CCR va reveni la 180 de grade, după ce acum 3 luni de zile au dat aceeași decizie”, a explicat la rândul său fostul judecător constituțional Petre Lăzăroiu.
