Anularea alegerilor din România nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate

În acest raport, Comisia evidențiază faptul că deciziile legate de anularea unui proces electoral trebuie să fie fundamentate într-un mod transparent și detaliat, fără a se baza doar pe informații clasificate.

Totodată, instituția a precizat că astfel de decizii ar trebui să specifice cu exactitate încălcările identificate și dovezile care le susțin.

Instituția a transmis că „dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”.

Această poziție a fost exprimată într-un raport solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care a cerut Comisiei de la Veneția să formuleze o opinie privind condițiile și normele juridice ce pot fundamenta invalidarea unui proces electoral de către o curte constituțională. Aceasta a fost cerută în contextul hotărârii luate pe 6 decembrie 2024 de Curtea Constituțională a României (CCR).

Prin acea decizie, CCR a invalidat alegerile prezidențiale din România, iar procesul electoral urma să fie reluat în întregime. Hotărârea a fost emisă în mijlocul desfășurării turului al doilea al alegerilor, în care erau implicați candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi, în diaspora.

Întrebarea adresată Comisiei de la Veneția este una generală, vizând o analiză comparativă a dreptului constituțional general, precum și a standardelor europene și internaționale.

Raportul subliniază că invalidarea alegerilor de către o curte constituțională este posibilă doar în anumite circumstanțe, atunci când sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții.

820599750-Comisia-Venetia-Raport-Anularea-Alegerilor

De ce este specială decizia CCR

Trebuie însă menționat că anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională a României, deși nu reprezintă prima decizie judecătorească de anulare a unor alegeri prezidențiale în Europa, se distinge prin mai multe aspecte semnificative.

În primul rând, Curtea Constituțională s-a autosesizat pe baza unei dispoziții care îi conferă o competență extinsă, conform căreia „Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României și confirmă rezultatele votului”.

În al doilea rând, decizia se întemeiază pe interferențele provenite din rețelele de socializare și pe utilizarea inadecvată a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în beneficiul unui anumit candidat. Astfel, deficiența nu este direct legată de procesul electoral propriu-zis, ci mai degrabă de faza de pregătire a alegerilor și de influențele netransparente asupra alegătorilor.

În al treilea rând, deși decizia se bazează pe o încălcare a dispozițiilor legale în domeniul electoral, în special în ceea ce privește finanțarea, și, prin urmare, pe nereguli care afectează corectitudinea alegerilor, pare că Curtea a identificat și o amenințare la adresa suveranității statului român, în contextul influenței externe asupra procesului electoral.

Raportul Comisiei de la Veneția subliniază importanța transparenței

Raportul Comisiei de la Veneția subliniază importanța unei transparențe mai mari în astfel de cazuri, punând accent pe necesitatea unei documentări clare și accesibile publicului privind motivele care au condus la anularea alegerilor. Comisia, un organism consultativ al Consiliului Europei, reafirmă că deciziile fundamentale legate de procesele electorale nu trebuie să fie influențate de informații care nu pot fi verificate în mod riguros.

În plus, raportul include o atenționare semnificativă privind utilizarea informațiilor clasificate, afirmând că aceste informații nu ar trebui să constituie baza principală pentru luarea unor decizii de o asemenea amploare, deoarece ar putea afecta negativ transparența și încrederea publicului în procesul decizional.

Recomandările Comisiei de la Veneția

Raportul Comisiei de la Veneția se încheie cu o serie de recomandări-cheie.

A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de către cel mai înalt organism electoral, iar astfel de hotărâri ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, fie Curtea Constituțională, fie o instanță electorală specializată, acolo unde există un astfel de organism [punctul 21];

B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu, acolo unde aceasta există, ar trebui să fie restrânsă la circumstanțe excepționale și să fie reglementată clar [punctul 27];

C. Anularea unei părți din alegeri sau a alegerilor în întregime ar trebui permisă doar în cazuri excepționale (așa cum este formulat în original – very exceptional circumstances), ca ultimă soluție, și cu condiția ca neregulile din procesul electoral să fi avut un impact semnificativ asupra rezultatului votului [punctele 18 și 39];

D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să beneficieze de garanții adecvate și suficiente, care să asigure o procedură echitabilă și obiectivă, precum și o decizie motivată corespunzător, bazată pe fapte clar stabilite, care demonstrează nereguli de o amploare astfel încât să fi putut influența rezultatul alegerilor. Părțile implicate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, iar puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de cadrul legal. Deciziile trebuie să fie pronunțate într-un termen rezonabil [par. 16, 28, 31, 33];

Recomandările Comisiei de la Veneția

E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor în baza încălcării drepturilor electorale, a libertăților și intereselor electorale de către stat, actorii electorali publici și privați, precum și în contextul influenței mass-media, în special a rețelelor sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din afaceri externe [punctele 48 și 49];

F. Statele ar trebui să reglementeze impactul tulburărilor informaționale, al atacurilor cibernetice și al altor amenințări digitale asupra integrității procesului electoral. Candidații și partidele politice trebuie să beneficieze de un acces echitabil și corect la mass-media online, iar reglementările trebuie să asigure că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumiți candidați sau partide în detrimentul altora [punctele 54 și 55];

G. Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale trebuie să fie aplicate și în cazul campaniilor electorale desfășurate online, prin intermediul platformelor de social media. De asemenea, statele trebuie să reglementeze astfel încât publicitatea electorală online să fie clar identificabilă ca atare și să fie transparentă, iar platformele de social media să fie obligate să dezvăluie informații detaliate privind publicitatea politică și sponsorizările acesteia [punctele 56 și 58].