Călin Georgescu contestă decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale și cere reluarea turului doi. Demersul său, susținut de o asociație civică, a fost deja respins de Curtea de Apel București, iar acum Înalta Curte de Casație și Justiție analizează recursul.
Călin Georgescu, contestarea hotărârii CCR și cererea de reluare a turului doi
Călin Georgescu, prin intermediul unei asociații civice, solicită anularea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024 și organizarea unui nou tur doi al alegerilor prezidențiale între el și Elena Lasconi.
Această acțiune a fost deja respinsă de Curtea de Apel București pe 18 decembrie 2024, dar contestatarul a făcut recurs la Înalta Curte, care va analiza marți, 25 februarie 2025, dacă menține decizia sau o anulează.
Acțiunea juridică nu a fost depusă direct de Călin Georgescu, ci printr-o asociație civică, tocmai pentru a evita acuzațiile că acesta contestă personal decizia CCR.
Reprezentantul asociației este avocatul Cătălin Georgescu, al cărui nume a creat confuzie în spațiul public, fiind foarte similar cu cel al contestatarului.
Judecătorii: „Cererea urmărește denaturarea adevărului”
În motivarea deciziei de respingere a cererii, Curtea de Apel București a subliniat că afirmațiile lui Călin Georgescu și ale asociației care îl susține sunt menite să creeze o imagine distorsionată asupra situației.
Mai exact, Georgescu solicită anularea unor note de informare prezentate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), note care arată că suveranistul a fost susținut în mod artificial în campania electorală, inclusiv prin influența Rusiei.
Instanța consideră că aceste documente nu sunt acte administrative cu efect juridic direct și, prin urmare, nu pot fi anulate printr-o hotărâre judecătorească. Astfel, cererea lui Georgescu nu are fundament legal.
„Afirmația reclamantei conform căreia aceste note de informare au fost utilizate abuziv pentru a anula alegerile nu este susținută de probe. Documentele respective nu au caracter normativ, nu impun măsuri și nu creează obligații legale, ci sunt doar instrumente de informare pentru beneficiarii legali”, arată judecătorii Curții de Apel în motivare.
Instanța mai precizează că prin această acțiune, Georgescu și susținătorii săi creează un precedent „de o gravitate extremă”, întrucât încearcă să submineze autoritatea deciziilor Curții Constituționale și să inducă ideea că acestea ar fi fost influențate de factori externi.
SRI: Manipularea online și atacurile cibernetice din spatele ascensiunii lui Călin Georgescu
Serviciul Român de Informații a descoperit că popularitatea lui Călin Georgescu a crescut artificial pe rețelele sociale cu doar două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale.
Potrivit unei note de informare, suveranistul a beneficiat de o campanie agresivă, orchestrată printr-o rețea de influenceri plătiți și conturi false.
La începutul lunii noiembrie 2024, Georgescu avea doar 1% în sondaje, însă în scurt timp a ajuns la aproape 23%, fără a raporta cheltuieli de campanie.
Mai mult, în ziua alegerilor, platformele AEP și STS au fost ținta unor atacuri cibernetice de amploare, atribuite unui actor statal.
Amenințarea cibernetică: 85.000 de atacuri asupra rețelelor electorale
SRI a identificat publicarea unor credențiale de acces pentru bec.ro, roaep.ro și registrulelectoral.ro pe platforme de criminalitate organizată de origine rusă.
De asemenea, date similare au fost distribuite pe un canal privat de Telegram, cunoscut pentru diseminarea de informații exfiltrate din diverse state, cu excepția Federației Ruse.
Între 20 și 26 noiembrie 2024, aproximativ 85.000 de atacuri cibernetice au fost lansate împotriva rețelelor Autorității Electorale Permanente, având ca scop alterarea datelor privind prezența la vot și rezultatele alegerilor.
Rețeaua de boți și dezinformarea pe TikTok
SRI mai arată că 25.000 de conturi false de TikTok au fost utilizate pentru promovarea mesajelor lui Călin Georgescu.
De asemenea, TikTok a identificat o rețea de conturi implicate în manipularea opiniei publice, inclusiv un grup afiliat publicației ruse Sputnik, care viza utilizatori din România și Republica Moldova.
Un alt aspect alarmant este apariția a peste 100.000 de conturi false ce utilizau sigla SRI sau a Brigăzii Antiteroriste, inducând ideea că instituțiile statului l-ar susține pe Călin Georgescu.
Avocatul care a eliminat SRI din dosarele penale îl apără pe Georgescu
În spatele acestei acțiuni juridice se află avocatul Cătălin Georgescu, cunoscut pentru faptul că a reușit să elimine Serviciul Român de Informații (SRI) din dosarele penale, printr-o decizie a CCR din 2016.
Avocatul a invocat în acest caz precedentul stabilit prin acea hotărâre, argumentând că justiția a fost influențată de structuri din afara sistemului judiciar.
Acesta a susținut în fața instanței că procesul electoral din noiembrie 2024 a fost viciat printr-o intervenție nelegitimă a serviciilor de informații și că anularea alegerilor a fost determinată de rapoarte secrete care nu au fost prezentate integral publicului.
Ce solicită APALP în sprijinul candidatului suveranist
Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP), prin avocatul Cătălin Georgescu, a susținut că alegerile au fost anulate din considerente politice și că decizia CCR ar trebui revizuită. Printre argumentele aduse se numără următoarele:
- Implicarea serviciilor de informații în procesul electoral, fapt care, conform reclamantei, ar încălca principiul separației puterilor în stat;
- Favorizarea unor candidați în defavoarea altora, prin interpretări selective ale reglementărilor electorale;
- Necesitatea declasificării și publicării complete a rapoartelor serviciilor de informații pentru a se asigura transparența procesului decizional;
- Încălcarea libertății de exprimare, exemplificată prin acțiunile instituțiilor statului împotriva platformei TikTok, unde Georgescu avea o prezență semnificativă în campania electorală.
APALP argumentează că decizia CCR a fost bazată pe „note informative” ale serviciilor de informații, care nu au forță juridică și care nu pot constitui un temei legal pentru anularea alegerilor.
CCR: De ce s-a anulat primul tur al alegerilor?
Decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a fost motivată prin încălcarea legislației privind finanțarea campaniei electorale.
Conform hotărârii, Georgescu a declarat că nu a avut cheltuieli de campanie, însă rapoartele instituțiilor statului au demonstrat contrariul.
Se susține că promovarea sa a fost realizată prin resurse externe neidentificate, iar această situație a generat suspiciuni privind influențe străine asupra procesului electoral.
„În acest caz, Curtea a constatat o discrepanță majoră între raportările oficiale și realitatea din teren, ceea ce a determinat o încălcare gravă a principiilor fundamentale ale procesului electoral”, se arată în hotărârea CCR.
Înalta Curte urmează să decidă dacă admite recursul formulat de Georgescu sau dacă menține hotărârea Curții de Apel București, ceea ce ar confirma că decizia CCR rămâne definitivă și executorie.
