Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea Asociaţiei pentru Apărarea Libertăţilor Publice (APALP) de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate în cazul desecretizării unor documente care îl vizează pe fostul candidat la Preşedinţia României, Călin Georgescu. APALP a înregistrat acţiunea vineri, 6 decembrie, în aceeaşi zi în care Curtea Constituţională a decis anularea alegerilor prezidenţiale şi reluarea întregului proces electoral. Decizia Curţii de Apel a fost fundamentată pe motive tehnice legate de calitatea procesuală a reclamantului.
Refuzul cererii de către Curtea de Apel Bucureşti
Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de APALP, pe motiv că aceasta nu avea calitate procesuală pasivă împotriva Administraţiei Prezidenţiale. APALP a dat în judecată Administraţia Prezidenţială, SRI, SIE, STS şi DGIPI-MAI.
„Respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţiile de neconstitutionalitate, formulata de reclamantă (n. red – Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice). Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Prezidenţială şi, în consecinţă, respinge cererea formulată şi modificată a reclamantei, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fară calitate procesuală”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei.
În soluţia pe scurt a instanţei, se menţionează că cererea a fost introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Această decizie a ridicat întrebări privind validitatea acţiunii iniţiate de APALP, care a contestat desecretizarea documentelor referitoare la Călin Georgescu, fostul candidat la preşedinţie.
Excepţii respinse
Curtea de Apel Bucureşti a respins și alte excepţii invocate de APALP, cum ar fi lipsa calităţii de reprezentant sau capacitatea de folosinţă a asociaţiei.
Magistraţii au considerat aceste excepţii ca fiind neîntemeiate, menţionând că procesul iniţiat de APALP nu respecta condiţiile legale pentru a fi admis.
„Admite excepţia inadmisibilităţii cererii formulată şi modificată a reclamantei şi pe cale de consecinţă respinge cererea ca inadmisibil”,mai menţionează magistraţii CAB.
Decizia a fost o lovitură pentru APALP, care încerca să conteste desecretizarea documentelor ce îl vizau pe Călin Georgescu, în contextul controverselor din jurul alegerilor prezidenţiale.
Contextul deciziei
Pe fondul anulării alegerilor prezidenţiale din 2024 de către Curtea Constituţională, în urma unor neregularităţi semnificative în procesul electoral, s-au declasificat o serie de documente, inclusiv „Notele de informare” ale SRI, SIE şi MAI.
Aceste documente oferă detalii despre manipularea votului şi folosirea tehnologiilor digitale în campania electorală. Curtea Constituţională a subliniat că aceste practici au distorsionat egalitatea de şanse în cadrul procesului electoral, implicând implicarea nelegală a inteligenţei artificiale şi finanţarea ascunsă a campaniei.
Reacţia APALP şi corectarea erorii de pe site-ul Curţii
Iniţial, pe site-ul Curţii de Apel Bucureşti a apărut dintr-o eroare materială şi numele lui Călin Georgescu, însă aceasta a fost corectată ulterior, după ce reprezentanţii instituţiei au identificat greşeala.
Cătălin Georgescu, preşedintele APALP, a declarat că nu există nicio legătură de rudenie cu candidatul la preşedinţia României şi că procesul a fost deschis înainte de decizia Curţii Constituţionale de anulare a alegerilor.
Aceasta corectare subliniază complexitatea și problemele tehnice din jurul acestui caz.
Implicaţiile deciziei
Curtea Constituţională a analizat în detaliu neregularităţile din cadrul alegerilor prezidenţiale din 2024, constatând multiple încălcări ale legislaţiei electorale. SRI, SIE şi MAI au oferit dovezi privind utilizarea abuzivă a platformelor digitale pentru a influenţa rezultatele alegerilor, precum şi manipularea campaniei în favoarea lui Călin Georgescu.
Aceste constatări au dus la declasificarea documentelor, oferind transparenţă cu privire la corectitudinea procesului electoral. Decizia Curţii de Apel de a respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este un moment important în acest context, subliniind provocările juridice legate de transparenţa electorală şi protecţia drepturilor fundamentale.
Această decizie a Curţii de Apel nu doar respinge cererea APALP, dar ar putea influenţa alte cazuri similare în viitor, subliniind importanţa respectării legislaţiei electorale şi a transparenţei în procesul decizional.
