Parchetul General prelungește măsura controlului judiciar în cazul lui Călin Georgescu

Procurorii Parchetului General au decis, joi, prelungirea cu încă 60 de zile a măsurii controlului judiciar în cazul lui Călin Georgescu. Acesta, fost candidat la alegerile prezidențiale, s-a prezentat la sediul Parchetului General în dosarul în care este acuzat, printre altele, de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale. După aproximativ 30 de minute petrecute în incinta instituției, Călin Georgescu a plecat fără a face declarații presei.

Georgescu fusese plasat sub control judiciar de procurorii Parchetului General la sfârșitul lunii februarie, pentru o perioadă inițială de 60 de zile. În cadrul acestei măsuri, i-au fost impuse mai multe interdicții, inclusiv interzicerea părăsirii țării fără acordul autorităților judiciare și a distribuirii, pe rețelele de socializare, de conținut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob.

Acesta este urmărit penal pentru comiterea a șase infracțiuni, cea mai gravă dintre acestea fiind instigarea, în formă tentativă, la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Potrivit anchetatorilor, el este acuzat că ar fi conceput un plan de destabilizare a României, apelând la sprijinul unei grupări de mercenari conduse de Horațiu Potra, în contextul în care Curtea Constituțională (CCR) anulase rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale.

Georgescu a fost plasat sub control judiciar la sfârșitul lunii februarie

La data de 26 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declanșat în mod oficial urmărirea penală împotriva lui Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale.

În aceeași zi, acesta a fost oprit în trafic de către autorități, în baza unui mandat de aducere, și escortat la sediul Parchetului General pentru audieri.

După mai multe ore de interogatorii, procurorii au hotărât plasarea sa sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Georgescu este supus unor restricții legale, printre care se numără interdicția de a părăsi țara fără acordul autorităților competente, precum și cea de a publica sau distribui mesaje cu conținut legionar, fascist, rasist, xenofob sau antisemit, inclusiv pe platformele de socializare.

Lista suspiciunilor formulate de procurori este deosebit de gravă și cuprinde următoarele acuzații:

  • incitare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentativă;
  • răspândirea de informații false;
  • furnizarea repetată de declarații false, atât în ceea ce privește sursele de finanțare ale campaniei electorale, cât și în legătură cu declarațiile de avere;
  • implicarea în formarea sau sprijinirea unor grupări extremiste, inclusiv organizații cu caracter fascist, rasist, xenofob ori antisemit;
  • promovarea în spațiul public a unor persoane sau ideologii condamnate pentru crime de război sau genocid.