În pragul alegerilor prezidențiale din 2024, se ridică o întrebare importantă: poate candida la președinție o persoană care contestă Constituția României? Călin Georgescu, cunoscut pentru criticile sale la adresa instituțiilor fundamentale ale statului și pozițiile sale anti-UE și pro-ruse, devine un simbol al acestei dileme. Așadar, până unde poate merge libertatea de exprimare într-un stat de drept?
Călin Georgescu și importanța Constituției într-un stat de drept
Constituția reprezintă fundamentul oricărui stat democratic, inclusiv al României. Deși nu toți cetățenii sunt de acord cu fiecare articol, regulile democrației impun respectarea deciziilor majorității.
Conform articolului 1, alineatul (5) din Constituție, toate legile și instituțiile trebuie să fie respectate. Modificările sunt posibile, dar necesită proceduri stricte, inclusiv consultarea publică și votul Parlamentului.
CCR și atribuțiile sale în procesul electoral
Curtea Constituțională are un rol crucial în supravegherea procesului electoral, conform articolului 142 din Constituție. CCR este garantul supremației Constituției și veghează la respectarea procedurilor electorale.
De asemenea, potrivit articolului 146, litera (f), CCR confirmă rezultatele alegerilor prezidențiale, având puterea de a invalida candidaturi care contravin principiilor fundamentale ale statului.
Articolul 38 din Legea 47/1992 detaliază atribuțiile CCR, menționând că orice contestație privind validitatea candidaturilor este soluționată prin votul majorității judecătorilor.
Aceasta ridică întrebarea dacă o persoană care contestă în mod deschis Constituția poate fi considerată eligibilă pentru funcția supremă în stat.
„Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României”, scrie în articol.
Cristi Danileț: „Alegătorii trebuie să decidă”
Într-un interviu acordat publicației The Epoch Times, judecătorul Cristi Danileț și-a exprimat opinia asupra acestui subiect.
La întrebarea reporterului referitor la CCR, dacă poate descalifica un candidat doar pe baza discursurilor și ideilor considerate periculoase pentru democrație, Cristi Danileț răspunde ferm că nu.
El susține că un discurs extremist trebuie combătut prin vot, nu prin interdicții, și că nicio instituție nu ar trebui să intervină în libertatea de exprimare. În opinia sa, în campania electorală, candidații promit și critică, iar alegătorii decid, astfel încât aceștia trebuie lăsați să își exprime punctele de vedere.
„Nu, sub nicio formă. Un discurs care ni se poate părea nouă extremist, poate fi doar combătut de către alegători prin vot. Nicio instituţie, statul, nu trebuie să intervină în libertatea ta de exprimare. Campania electorală este o perioadă în care unii vin şi promit marea cu sarea iar alţii critică foarte mult modul în care funcţionează instituţiile, Europa, lumea. E treaba lor. Părerea mea e că candidaţii trebuie lăsaţi să-şi exprime punctele de vedere”, spune acesta.
Argumente împotriva candidaturii lui Călin Georgescu
Criticii acestui punct de vedere susțin că nu este vorba doar despre discursuri, ci despre încălcarea unor principii fundamentale.
Călin Georgescu nu doar contestă Constituția, ci și atacă deciziile CCR în instanță și prin manifestații publice. Deciziile CCR sunt definitive și obligatorii, iar refuzul de a le recunoaște pune sub semnul întrebării compatibilitatea sa cu funcția de președinte.
Mai mult, poziția sa pro-rusă și criticile la adresa apartenenței României la UE și NATO contravin articolului 148 din Constituție. Acest articol stabilește că România este parte a Uniunii Europene prin voința Parlamentului și prin referendum.
Contestarea acestor decizii ridică semne de întrebare asupra respectării jurământului prezidențial.
„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, spune jurământul președintelui.
Prin urmare, se pune problema cum poate un președinte care nu recunoaște Constituția să garanteze respectarea ei.
Pericolul manipulării prin rețele sociale
Un alt aspect important este influența rețelelor sociale asupra alegerilor. CCR a atras atenția că manipularea online poate afecta procesul democratic.
Cazul Dianei Șoșoacă a fost un precedent în care s-a considerat că un candidat care nu respectă valorile constituționale poate fi declarat neeligibil.
„Așadar, orice candidat care aspiră să devină Președinte al României are obligația de a promova integritatea sistemului democratic și a instituțiilor fundamentale, de a respecta caracterul democratic al statului și valorile și principiile pe care acesta se întemeiază.
A contrario, lipsa atașamentului la valorile constituționale constituie un comportament care, în sine, este contrar Constituției și care este sancționat, în cazul partidelor politice, prin declararea acestora ca fiind neconstituționale de către Curtea Constituțională, iar, în cazul persoanelor care candidează la cele mai importante demnități din stat, prin lipsa acestora de eligibilitate în cadrul alegerilor, fără că vreuna dintre aceste „sancțiuni” să poată fi considerată o vătămare a drepturilor lor constituționale”, explicaţia CCR.
Documente desecretizate indică faptul că în campania electorală au fost folosite strategii de influență digitală de amploare:
- Înainte de alegerile din noiembrie 2024, s-a desfășurat un atac cibernetic coordonat de Rusia.
- Mii de conturi false au fost folosite pentru a manipula opinia publică.
- Campania lui Călin Georgescu a fost promovată intens pe TikTok, ajungând în top 9 global.
- Finanțarea s-a ridicat la 3 milioane de dolari pe zi, deși oficial, candidatul nu a declarat cheltuieli.
CCR a anulat alegerile din decembrie 2024 din cauza acestei ingerințe externe, motivând:
„Publicitatea politică se poate transforma uneori într-un „vector de dezinformare, în special atunci când nu își dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialului publicitar”.
Această situație arată cât de vulnerabil poate fi un proces electoral în fața propagandei online, subliniind necesitatea unor măsuri de protecție constituțională.
