Bucureştiul încearcă să anuleze decizia Bruxelles-ului de reducere a alocaţiei de emisii de dioxid de carbon cerută de ţara noastră.
La sfârşitul lui 2007, România a acţionat în instanţă Comisia Europeană. Ea s-a alăturat altor şapte state membre care s-au adresat Tribunalului de Primă Instanţă. Aceasta după ce Executivul european a aprobat, cu aproximativ două luni înainte de sfârşitul anului trecut, Planurile Naţionale de Alocare de certificate de dioxid de carbon pentru statele membre. Deşi autorităţile din unele state membre solicitaseră anumite alocaţii, Comisia Europeană (CE) a redus drastic cotele. De exemplu, Bulgaria s-a trezit cu o alocaţie cu circa 37% mai mică decât cea solicitată, iar statelor baltice le-a fost aprobată o alocaţie aproape înju-mătăţită faţă de cea stabilită iniţial. Doar puţine ţări au obţinut ceea ce au solicitat, un exemplu fiind Franţa.
În cazul României, cu toate că autorităţile de la Bucureşti stabili-seră un plafon pentru 2007 de 84 de milioane tone emisii de dioxid de carbon, Bruxelles-ul a redus cu 10% alocaţia. La fel s-a întâmplat şi în cazul alocaţiei pentru intervalul 2008-2012, care a fost diminuată cu aproape 21%, ajungând la 75,9 mi-lioane de tone de emisii (un certificat reprezintă echivalentul unei tone de dioxid de carbon).
Prin scăderea cantităţii de emisii, va fi redus numărul de certificate alocate fiecărei companii româneşti. „În următoarea şedinţă de guvern, se va lua o decizie în ceea ce priveşte alocările pe sectoare de activitate ale actualelor cote, în conformitate cu decizia CE. Până ce Tribunalul de la Lu-xemburg se va pronunţa, acestea sunt cele în care trebuie să ne încadrăm. Propunerea Ministerului Mediului este să nu regândim cotele care vor fi alocate fiecărei ramuri industriale, ci să le diminuăm proporţional, astfel încât să ne încadrăm în noile alocaţii“, susţine Attila Korodi, ministrul Mediului.
Cât va dura procesul? „În două-trei luni, Tribunalul de Primă Instanţă ne-ar putea comunica primul termen. Însă decizia finală o aşteptăm peste un an. Dacă soluţia ne va fi favorabilă, vom recăpăta certificatele pe care le-am pierdut atunci când executivul de la Bruxelles ne-a redus alocaţiile. Din pă-cate, nu putem cuantifica pier-derile econo-mice pe care le suferim din această cauză şi de aceea nu putem solicita daune“, ne-a declarat Adrian Ciocănea, şeful Departamentului Afaceri Europene din cadrul guvernului. În schimb, Barbara Helferich, purtătoarea de cuvânt a comisarului european pentru Mediu, Stavros Dimas, s-a declarat încrezătoare că Executivul european va câştiga procesul intentat de România, fără să îşi argumenteze optimismul.
Reducerea alocaţiei va avea consecinţe pe plan economic. Primul efect va fi creşterea pre-ţului la energie electrică şi impli-cit scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, este de părere Ciocănea. Unele companii vor trebui să-şi reducă activitatea, făcând disponibilizări.
Pe lista „neagră“ a Ministerului Mediului se află circa 660 de „mari poluatori“, dintre care 130 au obţi-nut de la CE o perioadă de tranziţie între zece şi 14 ani, timp în care să aloce bani pentru retehnologizare. „România ar trebui să investească în următorii 14 ani peste 30 de miliarde de euro în protecţia mediului pentru a respecta le-gislaţia europeană din domeniu“, spu-ne Niculae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Korodi conside-ră că „ar fi pă-cat să cumpă-răm certifica-te şi să nu facem investiţii de mediu“.
Mecanismul este simplu. Dacă la sfârşitul anului, în urma bilanţului făcut de fiecare societate, se constată că emisiile se află sub nivelul alocat, compania respectivă poate vinde certificate. Altfel, agentul economic trebuie să cumpere certificate. Acestea sunt tranzacţionate pe piaţa UE, la momentul actual valoarea unui certificat alocat pentru perioada 2005-2007 fiind de trei-patru eurocenţi.
Două dintre companiile care trebuie să se retehnologizeze sunt Arcelor Mittal şi Rafinăria Arpechim, proprietatea Petrom. Combinatul din Galaţi a anunţat că în acest an va investi 117 milioane de dolari în modernizare, pentru alinierea la standardele de mediu. Şi rafinăria Arpechim, care a fost la un pas de închidere după ce i-a fost suspendată autorizaţia de mediu, a început să aloce sume importante.
Conform directorului de comunicare al companiei Petrom, Dan Pazara, în ultimii doi ani, la Arpechim, investiţiile de mediu au depăşit 60 de milioane de euro. Orice proiect al Petrom are şi o dimensiune de mediu. Astfel, toate investiţiile, inclusiv cele pentru protecţia mediului, sunt incluse în bugetul de peste trei miliarde de euro pe care compania îl va utiliza pentru modernizare până în 2010. Pazara recunoaşte că aceste investiţii se vor regăsi în costul final către consumator, dar „beneficiile pe termen lung ale unui mediu mai curat sunt incomparabil mai mari“.
Daciana Sârbu, membră a Comisiei pentru mediu din Parlamentul de la Strasbourg, spune că nu toate firmele vor putea suporta aceste costuri: „Probabil că se vor închide câteva companii mai mici, care nu vor putea să investească în retehnologizare“.
De altfel, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a anunţat că trei companii vor fi închise pentru că nu pot face investiţiile de care au nevoie. Este vorba de Cerolo Craiova, ICMP Baia Mare şi Casirom Turda.
«Nu putem cuantifica pierderile economice cauzate de reducerea cotei de certificate de emisii de carbon şi de aceea nu putem solicita daune.»
Adrian Ciocănea, şeful Departamentului Afaceri Europene
Diminuare
21% Reprezintă procentul cu care s-a redus alocaţia de emisii de dioxid de carbon pentru România, în perioada 2008-2012, faţă de cantitatea propusă iniţial de ţara noastră.
