Delta Galil este unul dintre principalii colaboratori ai caselor de moda Ralph Lauren, Donna Karan, Calvin Klein, Hugo Boss si Nike, dar si ai grupurilor Versace, Carrefour si Marks&Spencer. Unul dintre actionarii companiei israeliene este grupul de firme Sara Lee, care detine 25% din actiuni.
Pana in momentul de fata, Delta Galil a colaborat cu mai multe fabrici romanesti de confectii, producand in sistem lohn imbracaminte pentru copii. „Producerea de confectii in Israel nu mai era profitabila pentru noi”, a declarat purtatorul de cuvant al companiei. „Salariile sunt mult prea mari in Israel. Salariul minim era de 800 de dolari, in timp ce in tarile din Europa de Est sau in Iordania putem plati unui angajat intre 80 si 100 de dolari”, a adaugat purtatorul de cuvant al Delta Galil. Compania israeliana va investi in prima faza pana la zece mil. USD intr-o fabrica romaneasca de confectii din Bucuresti sau Focsani.
Potrivit previziunilor specialistilor Federatiei Patronale din Industria Usoara – FEPAIUS, fabricile romanesti de confectii vor mai putea lucra in sistem lohn circa sase ani. O data cu aderarea la Uniunea Europeana, marii producatori nu vor mai fi interesati sa lucreze in Romania, ca urmare a costurilor de productie mai mari, aliniate la cele ale tarilor membre ale uniunii, a declarat presedintele Federatiei, Aurelientu Popescu. Specialistii straini sustin ca tendinta investitorilor straini care lucreaza in sistem lohn a fost de „migrare” din tarile dezvoltate, initial catre Ungaria si Polonia, si apoi catre Romania si alte tari din Europa Centrala si de Est, precum si in tarile baltice, ca urmare a costurilor de productie reduse si a fortei de munca ieftina din aceasta zona.
Au disparut aproape toate marcile nationale
„Pericolul competitivitatii scazute este o capcana in care producatorii romani nu trebuie sa cada. Trebuie sa fim pregatiti, pentru ca atunci cand lohnul va disparea in Romania, sa putem exporta sub marca proprie”, a spus Popescu.
Aceasta reprezinta una dintre capcanele lohnului, in sensul ca exportul sub marci straine, efectuat pe timp indelungat, exclude marcile nationale de pe pietele externe.
Specialistii apreciaza ca aparitia lohnului in Romania a fost urmarea lipsei de finantare, agentii economici din acest sector neavand fondurile necesare sustinerii productiei proprii.
Un impact negativ l-au avut preturile ridicate la energia electrica si gaze, consumul de energie electrica si gaze in industria textila reprezentand 2% din consumul total. Reorientarea firmelor straine catre industria textila, confectii, pielarie si incaltaminte romaneasca (mai ales dupa 1996) a avut drept cauza principala situatia conflictuala din Iugoslavia, considerata pana atunci campioana lohnului. Un rol important l-a avut insa si nivelul scazut al costurilor de productie, in special al fortei de munca.
In opinia producatorilor occidentali, lohnul a avut si efecte pozitive pentru Romania, pentru ca a educat forta de munca din acest sector de activitate sa lucreze la nivelul calitativ cerut de producatori din Franta, Italia, Germania, Olanda, Anglia, Belgia.
La aceasta se adauga si preluarea, de catre producatorii autohtoni, de know-how de la firme cu renume pe plan mondial, pentru care acestia au prelucrat in sistem lohn o varietate de sortimente de produse textile.
Intre timp insa, costurile de productie au crescut progresiv, mai ales in ultimul an, in principal prin scumpirea utilitatilor publice, ceea ce poate duce la impresia ca Romania este deja o tara prea scumpa pentru fabricarea marcilor straine de prestigiu.
In prezent, in Romania mai exista un numar de 40 de fabrici producatoare de materii prime pentru industria textila, in cadrul carora lucreaza peste 8.000 de angajati.
Industria usoara din Romania cuprinde peste 8.500 de agenti economici, cu un numar de peste 400.000 de salariati, fiind o industrie privatizata in proportie de 98,5%.
Romania a exportat confectii de 1,7 mld. dolari
Anul trecut, industria usoara a realizat exporturi in valoare de 3,4 miliarde dolari, reprezentand circa 35,5% din exportul economiei nationale, din care 1,7 miliarde dolari reprezinta exporturile de confectii si imbracaminte.
Conform statisticilor, daca in 1989, lohnul reprezenta sub 15% din exporturile totale, din 1996 a inceput sa creasca evident: 31,2% in 1996, 30,2% in 1997, 34,1% in 1998, 34,6% in 1999, iar pentru anul 2000 nivelul lohnului in totalul exporturilor a fost de 35%.
Astfel, pentru prima data, la sfarsitul anului 1999 Romania s-a situat pe primul loc la exportul de confectii, devansand Polonia, in ierarhia furnizorilor de confectii in tarile Uniunii Europene.
