Guvernul nu cedează în privința condițiilor dure impuse prin OUG 114. Se pregăteşte pentru ieşirea administratorilor private și acoperă un vid legislativ.

Guvernul a decis ca administrarea pensiilor private obligatorii să poată fi preluată în ultimă instanţă de fondul de garantare din domeniu. S-a stârnit o mare îngrijorare că ar putea fi primul pas către naţionalizare.

Este acoperit un vid legislativ. Chiar nu avem norme despre ce se întâmplă dacă un fond de administrare părăseşte piaţa şi lasă portofoliul de clienţi în aer. Până acum când cineva ieşea, activul era preluat de alte firme. Dar acum, cu acele constrângeri mari impuse administratorilor de ordonanţa Vâlcov-Teodorovici există riscul de a rămâne în aer cu portofolii întregi şi active de miliarde de euro. Nu exista o bază legală.

Ceva trebuie totuşi să ne îngrijoreze. Faptul că grija guvernului este de a se pregăti pentru ieşirea administratorilor şi mai puţin grija de a- i împiedica să iasă, să le facă anumite concesii. Şi nu mai e timp pentru corecţii.

Şapte din cele opt fonduri de administrare din Pilonul II, unde există active de peste 10 miliarde de euro, au ameninţat că vor renunţa la afaceri dacă cerinţele de capital introduse prin ordonanţa 114 nu vor fi reduse. Administratorii ar trebui ca la începutul anului să vină de acasă cu 800 de milioane de euro. Pentru acest scenariu s-a pregătit guvernul cu introducerea în joc a fondului de garantare a pensiilor private. Când ministerul de finanţe a anunţat modificarea ordonanţei pe segmentul bancar a promis schimbări şi pentru Pilonul II. Una dintre cerinţe era ca fondurile să accepte investiţiile în parteneriatele public privat, acceptată şi mai nou legiferată.

S-a discutat de reducerea cerinţelor de capital, de majorări în mai multe tranşe, dar nimic concret nu s-a mai întreprins. Asta arată ca şi cum guvernul a uitat sau vrea să uite această problemă, ceea ce deschide uşa de ieşire pentru administratorii privaţi.

Iar timp pentru a modifica legislaţia nu mai există. Cerinţele de capital trebuie îndeplinite de la 1 ianuarie 2020, adică fondurile să iasă până în decembrie. Sună a timp suficient, dar de fapt acestea sunt etapele finale. Deciziile de ieşire se vor lua mult mai repede. Specialiştii din domeniu atrag atenţia că, pentru a avea timp pentru toate procedurile, administratorii vor lua decizia cel mai târziu în august. Adică în doar câteva luni. Iar după acel moment nu mai există loc de întoarcere. Trebuie îndeplinite diverse cerinţe – adunări generale, notificări ale autorităţii de supraveghere şi toate acestea cer timp.

Iar de la începutul anului viitor, fondul de garantare se poate trezi cu un activ uriaş în administrare ceea ce îi pune la încercare capacitatea de administrare. Dacă cele şapte fonduri se vor ţine de cuvânt, practic se va transfera un portofoliu uriaş care trebuie gestionat de o instituţie fără o experienţă de acest fel, mai ales la o dimensiune atât de mare.

O entitate a statului va ajunge totuşi să administreze pensiile private obligatorii.