Unii observatori cred că influența Rusiei asupra liderului de la Ankara ar fi în spatele declarației lui Recep Tayyip Erdogan cu privire la cele două state care vor în NATO, și nu pretextul invocat de Ankara, conform căruia Suedia și Finlanda sunt un fel de refugiu pentru refugiații kurzi, consideraț de Turcia teroriști.

De la începutul invadării Ucrainei, spre deosebire de majoritatea membrilor NATO, care au sancționat Rusia, Turcia nu a făcut-o, scrie Fox News.

Se pare că astfel Turcia, stat membru NATO, a devenit un paradis sigur pentru banii oligarhilor ruși. Asta după ce a dat peste nas SUA când a decis să achiziționeze sistemul de apărare antirachetă aerian S-400 din Rusia, atrâgându-și sancțiunile Washington-ului în 2020.

Oficialii americani au avertizat încă de-atunci că acordul Turciei cu Rusia ar putea pune în pericol securitatea NATO șși partajarea informațiilor dintre America și Turcia.

Adoptă poziții care o avantajează și care contravin intereselor NATO

Marshall Billingslea, membru senior la Institutul Hudson, fost secretar general adjunct al NATO, a declarat că ”este important să înțelegem că Turcia joacă astăzi același joc pe care l-a jucat întotdeauna în regiune. Turcia adoptă poziții care o avantajează și care contravin intereselor NATO”.

În opinia sa, Ankara este un „actor independent care a luat o atitidune de pe urma căreia au beneficiat rușii”. El a amintit momentul în care Rusia a invadat Georgia, în 2008, iar Turcia a blocat accesul la Marea Neagră, împiedicând navele americane să ajute Georgia.

Cu toate acestea, Turcia a livrat drone Ucrainei, a remarcat expertul NATO. Turcii acționează „în folosul propriului interes”, a spus el.

Nu vrea să fie pe lista neagră a Rusiei

Theodore Karasik, bursier la Fundația Jamestown din Washington, a declarat pentru Fox News Digital că Turcia vrea „să evite să fie mai târziu pe lista neagră a Rusiei”.

Erdogan a anunțat recent întoarcerea în Siria a refugiaților sirieni care locuiesc în Turcia, iar cooperarea Rusiei este necesară datorită prezenței sale puternice în Republica Arabă Siriană, a remarcat Karasik.

Mentalitate radicală care pune la îndoială valorile NATO

Generalul turc în retragere Mehmet Yalinalp, care a fost demis din armată în urma loviturii de stat eșuate din 2016, a remarcat schimbarea de opinii cu privire la NATO. ”Pe măsură ce epurarea a mii de militar ia viteză, observăm o creștere considerabilă a sentimentelor ultranaționaliste, anti-occidentale în cadrul armatei noastre”, a declarat acesta.

Yalinalp a remarcat că noul personal militar turc din NATO „are o mentalitate radicală, punând la îndoială valorile NATO și chiar urând organizațiile occidentale, având în același timp sentimente pro-Rusia/China/Iran”.

Analistul politic Burak Bekdil a declarat pentru Fox News Digital: ”Erdogan se simte bine când are de-a face cu lideri autoritari ca și el, și mai puțin bine cu lideri democrați, care îi amintesc de deficitul democratic tot mai mare al Turciei”.

Afară cu Turcia din NATO!

Unii comentatori spun chiar că Turcia ar trebui să fie dată afară din NATO. Daniel Pipes, președintele Forumului Orientului Mijlociu din Philadelphia, a declarat recent: „Nu cred că Turcia are ce să caute în NATO. Spun asta de un deceniu. Este timpul să scoatem Turcia din NATO. Lăsați-o să meargă în Rusia sau în China. Călătorie sprâncenată””, a declarat Pipes.

Un stat membru NATO se poate retrage din alianță în temeiul articolului 13 din Tratatul Atlanticului de Nord. Conform Cartei NATO, ”după 20 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului, oricare Parte poate să se retragă din cadrul acestuia la un an de la depunerea notificării de denunțare la guvernul SUA, care va informa guvernele celorlalte Părți în legătură cu depunerea fiecărei astfel de notificări de denunțare”.

Cu toate acestea, nu există niciun mecanism în cartă pentru a expulza un membru.

Pipes susține că, deși „Turcia a fost din 1952 până în 2002 un aliat foarte bun în NATO, în ultimii 20 de ani a fost unul foarte rău. Un aliat NATO nu are politici ostile alianței, nu este agresiv față de membri NATO, precum Grecia, nu se angajează în invadarea Siriei, nu amenință Europa cu migranți sirieni. Guvernul turc vede Europa ca o relație tranzacțională”.

Ankara susține că Suedia și Finlanda adăpostesc oameni despre care susține că sunt legați de grupurile pe care le consideră teroriste – gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și adepții lui Fethullah Gulen, pe care Ankara îl acuză că a orchestrat tentativa de lovitură de stat din 2016.

Erdogan a reproșat faptul că aliații NATO nu au sprijinit niciodată Turcia în lupta împotriva grupărilor militante kurde, inclusiv a YPG-ul kurd sirian, pe care Ankara îl consideră, de asemenea, un grup terorist care are legături cu PKK.