Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat vineri că România ar putea solicita Comisiei Europene extinderea plafonării prețurilor energiei și după termenul limită din 31 martie 2025.
Sebastian Burduja a anunțat că OUG nr. 32/2024 este în vigoare
El a subliniat că există inechități semnificative în prețurile energiei între Estul și Vestul Europei. Ministrul a menționat că toate opțiunile sunt deschise și că intenționează să discute această posibilitate cu omologii din Grecia și Bulgaria.
„Având în vedere că există o situație de inechitate (prețuri angro uneori dramatic mai mari în Estul continentului, față de cele din Vest – n. red.), într-o piață care ar trebui să fie unică și funcțională, cred că toate măsurile trebuie să fie pe masă. Continuarea plafonării și în 2025 poate fi o variantă.
Vreau să o discut și cu omologii din Grecia și Bulgaria și să agreăm la nivel european, pentru că România își asumă această poziție, care este una principială, dar are nevoie și de alte țări alături, pentru că suntem în aceeași barcă cu toții, din păcate, astfel încât să putem avea cel mai bun argument în fața Comisiei Europene. Toate opțiunile sunt pe masă pentru a îndrepta această inechitate″, a răspuns ministrul energiei Sebastian Burduja.
Începând cu 29 martie 2024, OUG nr. 32/2024 a intrat în vigoare. Aceasta menține măsurile de sprijin pentru energie electrică și gaze naturale neschimbate până la 31 martie 2025. Nu se fac ajustări în plafonarea prețurilor, nivelurile acestora sau criteriile de eligibilitate.
Modificările principale aduse de OUG nr. 32/2024 sunt:
În perioada 1 aprilie 2024 – 31 martie 2025, pentru clienții finali de gaze naturale și energie electrică, prețul final se stabilește cu o majorare a componentei de furnizare a gazelor naturale de la 12 lei/MWh la 15 lei/MWh.
Pentru clienții de gaze naturale preluați în regim de ultimă instanță, majorarea este de la 13,5 lei/MWh la 15 lei/MWh.
Tarifele pentru energia electrică aplicabile clienților casnici variază în funcție de consumul lunar:
- Preț maxim de 0,68 lei/kWh: Se aplică clienților casnici cu un consum lunar între 0 și 100 kWh, și altor categorii de clienți casnici.
- Preț maxim de 0,80 lei/kWh: Se aplică clienților casnici cu un consum lunar între 100,01 și 255 kWh. De asemenea, acest tarif se aplică pentru consumul primilor 255 kWh în cazul celor cu un consum lunar între 255,01 și 300 kWh.
- Preț maxim de 1,30 lei/kWh: Se aplică pentru consumul de energie electrică ce depășește 255 kWh lunar și pentru toți clienții casnici cu un consum lunar mai mare de 300 kWh.
Sebastian Burduja a asigurat că, în iarnă, cetățenii nu vor avea probleme nici de frig, nici din cauza facturilor
El a declarat că prețurile vor rămâne plafonate până pe 1 aprilie anul viitor, cu praguri de 0,68 lei, 0,80 lei și 1,30 lei, în funcție de consum.
„În primul rând, le spun să stea liniștiți, pentru că la iarnă nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. Prețurile rămân plafonate până la 1 aprilie anul viitor. Asta înseamnă acele praguri, 0,68 lei, 0,8 lei până la 1,3 lei în funcție de nivelul de consum. Noi ne dorim să îi protejăm în continuare și garanția noastră e că, în mod cert, indiferent de ce se va întâmpla, îi vom proteja pe cei vulnerabili, adică cei care nu își permit costul unei facturi, așa cum s-a întâmplat până în prezent. De schema de compensare – plafonare au beneficiat și români care au veniturile necesare, doar că au un consum mai mic”, a explicat Sebastian Burduja.
Din cauza situației actuale de pe piața energiei, prețurile în Europa de Est sunt mai mari decât în Europa de Vest
Ministrul a declarat că, din cauza situației actuale de pe piața energiei, prețurile în Europa de Est sunt mai mari decât în Europa de Vest. El a explicat că importăm energie din cauza lipsei investițiilor în noi capacități de producție în ultimele decenii și a secetei care a redus hidraulicitatea.
„Având în vedere situația de pe piața energiei, în Europa de Est prețurile sunt mai mari decât în Europa de Vest și asta se întâmplă de câteva săptămâni. Importăm pentru că timp de 30 și ceva de ani nu s-a investit în capacități noi de producție, pentru că a fost un an secetos și hidraulicitatea este mică. Au venit niște ploi în zona centrală a Europei și asta înseamnă că debitul pe Dunăre va crește și e posibil ca în luna următoare să avem o producție hidro ceva mai mare, dar ar trebui să funcționăm într-o Uniune energetică așa cum ne-o dorim, să existe linii de interconexiune la capacitatea necesară cu toată Europa. Acest lucru nu se întâmplă. Austria are o interconectivitate redusă cu estul Europei și atunci energia ieftină din Vest se oprește undeva în Austria. Voi solicita consiliului de miniștri la nivel european să analizeze situația și să creeze premisele pentru creșterea acestei capacități de interconectare, astfel încât să putem plăti prețuri similare în toată piața energetică europeană, așa cum ar fi corect”, a mai spus Burduja.
El a mai exemplificat faptul că noi ajutăm și Ucraina și Republica Moldova și „nu putem rămâne doar cu povara și că trebuie să împărtășim și beneficiile deja prezente în Europa Occidentală”.
Burduja a fost întrebat despre prelungirea plafonării pentru anul viitor
El a menționat că vor fi evaluate condițiile în lunile următoare și că Comisia Europeană a recomandat statelor europene să renunțe la schemele de compensare și să revină la o piață mai liberă.
„Vedem cum se prezintă lucrurile în lunile următoare și discuția la nivelul Comisiei Europene, care a îndemnat statele europene să renunțe la asemenea scheme și să revină cât mai curând la o piață cât mai liberă, dar pot exista argumente pentru anumite compensări și plafonări și anul viitor. Eu cred că în ianuarie ar trebui să știm exact arhitectura pieței de energie în anul următor, cu impactul asupra consumatorilor”, a mai transmis Sebastian Burduja.