Valeriu Gheorghiţă, şeful campaniei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19 din România, a oferit noi detalii legate de protecţia pe care o oferă aceste vaccinuri în timp.

Medicul militar spune că, potrivit celor mai recente date, care sunt totuşi în actualizare, imunitatea ar putea dura chiar şi mai mult de un an de zile.

„Avem date deja la circa şase luni (…) ceea ce ne estimează probabil o durată de peste un an al răspunsului imun, posibil şi mai mult. Sunt date care vor veni, sunt în dinamică, această durată de peste un an este doar o estimare, trebuie să subliniez acest lucu, urmează să fie consolidat de date”, a precizat Valeriu Gheorghiţă pentru Antena 3.

La cât timp după vaccinare apar anticorpii?

Coordonatorul campaniei de vaccinare explică faptul că, după administrarea primei doze de vaccin, anticorpii încep să apară după două-trei săptămâni, în funcţie de tipul de vaccin administrat, însă beneficiile nu sunt foarte mari după doar o doză.

Mai exact, în cazul vaccinurilor produse de Pfizer şi de Moderna, anticorpii apar în organism la aproximativ 14 zile de la administrarea primei doze. Durata creşte la trei săptămâni în cazul vaccinului AstraZeneca. Beneficiile „nu sunt masive” după doar o doză, subliniază Valeriu Gheorghiţă.

După adminstrarea rapelului, adică cea de-a doua doză de vaccin, răspunsul imunitar se declanşează la 10 zile pentru Pfizer şi Moderna şi la două săptămâni în cazul AstraZeneca.

De ce nu trebuie amânată adminstrarea dozei cu numărul doi?

Tocmai de aceea, administrarea rapelului în România nu trebuie amânată faţă de termenul stabilit de trei săptămâni, iar autorităţile s-au asigurat că cei deja vaccinaţi vor primi la timp şi cea de-a doua doză.

„Agenţia Europeană a Medicamentului a făcut nişte precizări cât se poate de clare şi anume că nu se recomandă amânarea rapelului şi anume rapelul pentru Pfizer trebuie făcut la trei săptămâni.

Practic, cu cât distanţăm rapelul faţă de prima doză, creştem probabilitatea ca persoana respectivă să se infecteze între prima doză şi rapel. Or, ar fi păcat să se întâmple acest lucru, având în vedere că avem o rată mare de acoperire vaccinală pentru lucrătorii din sistemul medical şi social şi cred că este de datoria noastră să asigurăm rapelul tuturor persoanelor care au primit prima doză”, a precizat Valeriu Gheorghiţă.

Ne vom vaccina anual împotriva COVID-19?

Medicul militar a vorbit şi despre posibilitatea ca românii să fie vaccinaţi sezonier împotriva SARS-CoV-2, aşa cum se întâmplă în cazul gripei.

„Este un virus care nu are o variabilitate genetică atât de mare ş nu are o rată de acumulare de mutaţii atât de mare.

Virusul gripal îşi cumulează circa 12-14 mutaţii lunar, spre deosebire de acest virus SARS-CoV-2 care îşi acumulează circa 2 mutaţii lunar”, a fost răspunsul dat de Valeriu Gheorghiţă.