Banca Națională a României se așteaptă la o scădere a inflației din primul trimestru al anului, urmată de o reducere accentuată ulterior, până la un nivel de o cifră în trimestrul trei. Pe de altă parte, Banca Centrală consideră că războiul din Ucraina și sancțiunile impuse, dar și conduita politicii fiscale sunt în continuare un motiv de incertitudini și riscuri.
Banca Națională a României (BNR) se așteaptă ca rata anuală a inflației să scadă, cel mai probabil, încă din trimestrul I din 2023, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu din noiembrie 2022. Banca Centrală punctează că scăderea va fi mai accentuată ulterior, urmând să ajungă la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent.
BNR se așteaptă la o scădere a ratei anuale a inflației din trimestrul I
BNR precizează că această scădere va fi determinată de prelungirea schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.
„În perspectivă apropiată, determinanţii principali ai descreşterii dinamicii anuale a inflaţiei vor fi însă efectele de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate anterior de preţurile energiei şi combustibililor, precum şi trendul descendent relativ mai accentuat al cotaţiei petrolului din ultimele luni”, se spune în comunicatul Băncii Centrale.
Potrivit BNR, balanţa riscurilor induse de şocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflaţiei este relativ echilibrată, date fiind evoluţiile recente ale cotaţiilor principalelor produse energetice şi mărfuri agroalimentare, precum şi cele ale determinanţilor majori ai acestora.
Războiul din Ucraina și sancțiunile rămân incertitudini și riscuri considerabile
Se punctează faptul că războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei generează în continuare „incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”.
De asemenea, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
Riscuri și incertitudini privind conduita politicii fiscale
BNR menţionează că incertitudini şi riscuri semnificative sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială ce rămâne dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.
Potrivit băncii centrale, relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.