Specialiștii din energie anunță o scădere semnificativă la prețul energiei din România. Mai exact, potrivit surselor citate, după recordul absolut înregistrat la finele lunii august de 3.598 lei/MWh (734 de euro/MWh), prețul energiei a înregistrat o scădere semnificativă și a ajuns la un nivel de 662 lei/MWh (135 de euro/MWh) la finalul săptămânii trecute, scrie ZF.
„Este un lucru conjunctural“, spun specialiştii. În ceea ce privește factorii care au dus la această evoluție pozitivă pentru consumatori, sursele citate spun că cea mai importantă a fost OUG 119 care a adus mai multe modificări schemei de sprijin pentru facturile la energie şi gaze naturale.
OUG 119 a fost aplicată de la 1 septembrie și prevede că „valoarea maximă a preţului mediu ponderat al energiei electrice la care ANRE calculează sumele de decontat de la bugetul de stat pentru furnizorii de energie electrică este de 1.300 lei/MWh”.
Factorii care au dus la scăderea prețului la energie
Trebuie menționat faptul că până la data la care a intrat în vigoare această OUG, furnizorii puteau să cumpere energie la orice preț, pe care ulterior o vindeau către consumatori la un preț plafonat de 800 de lei/MWh, pentru casnici, sau de 1.000 de lei/MWh pentru industrial, iar diferenţa ar fi trebuit să fie recuperată de la stat, lucru care nu s-a întâmplat.
În condițiile în care statul nu mai decontează decât diferenţa dintre preţul plafonat către consumatori, care a rămas acelaşi, şi acel prag de 1.300 lei/ MWh, obiectivul furnizorilor devine încadrarea în pragul de 1.300 lei/ MWh, iar mai departe mingea este la producătorii de energie.
În cazul producătorilor de energie există de asemenea un plafon care este de 450 lei/ MWh, iar veniturile obţinute peste acest nivel mergând către bugetul de stat pentru susţinerea schemei.
Un alt factor important care a dus la scăderea prețului la energie o reprezintă și consumul, în special pe zona industrială. Amintim că mai multe companii au anunțat că nu vor mai putea să își exercite activitatea din cauza facturilor mult pare mari.
Potrivit ZF, oamenii din industrie susțin că din cauza facturilor producția nu mai fi susținută, drept urmare, soluții nu prea există.
„În ultimele zile am avut şi o producţie eoliană foarte bună, lucru care la fel a contribuit mult. Pe zona de industrie cererea a scăzut, aici avem o cerere de energie inelastică. Dacă nu mai ai cum să susţii producţia din cauza facturilor, închizi, nu ai altă soluţie pentru că nu poţi face transferul către preţul produsului final. Pe casnic, cererea este inelastică. Nu vedem o scădere a cererii“, explică oamenii din industrie.
Sursele citate au fost întrebate dacă această scădere a prețului va fi o tendință pe termen lung. Răspunsul este unul afirmativ, însă în anumite condiții. Mai exact, Comisia Europeană trebuie să facă și ea un pas în față.
„Da, această scădere ar putea fi de durată dacă într-adevăr Comisia Europeană va impune acel plafon pentru producători“, spun oamenii din industrie.
Propunerile făcute de Comisia Europeană privind consumul de energie
Drept urmare, la mijlocul săptămânii trecute Comisia Europeană a venit cu o propunere. Este vorba despre un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali“. Sunt vizați cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară şi lignitul, care furnizează energie electrică în reţea la un cost mai mic decât nivelul preţului stabilit de producătorii „marginali“, cei pe gaze, mai scumpi.
„Aceşti producători inframarginali au realizat venituri excepţionale, cu costuri de funcţionare relativ stabile, deoarece centralele electrice pe bază de gaze naturale costisitoare au determinat creşterea preţului angro al energiei electrice pe care îl practică. Comisia propune stabilirea plafonului veniturilor inframarginale la 180 euro/MWh“, s-a precizat în comunicarea CE.
Tot săptămâna trecută, Executivul comunitar a mai propus și câteva obligații privind reducerea consumului de energie în zonele de vârf.
„Obligaţia de a reduce consumul de energie electrică cu cel puţin 5% în timpul orelor de vârf selectate. Statele membre va trebui să identifice 10% din totalul de ore, care au cel mai mare preţ preconizat, şi să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf”, mai arăta sursa citată.
