Nicolae Ciucă a explicat că „o mare parte a componentelor acestui război de agresiune pe scară largă al Rusiei în Ucraina” se consumă în Marea Neagră. Astfel, spune Nicolae Ciucă, libertatea survolului și libertatea circulației maritime creează o componentă distinctă de amenințări de securitate care reclamă întărirea prezenței alianței.

Nicolae Ciucă spune că lumea s-a schimbat în materie de securitate

„Doamnelor şi domnilor, lumea s-a schimbat și totul în materie de securitate s-a rescris și trebuie revizuit în regiunea noastră, în regiunea Mării Negre, unde se consumă o mare parte a componentelor acestui război de agresiune pe scară largă al Rusiei în Ucraina. Desigur, avem cele mai clare elemente ale definiției unui război de cucerire, dar, totodată și a unui război neocolonial.

Rusia împotriva Ucrainei care se desprinde de imperiu, un adevărat război de independență al Ucrainei. Dacă toate evaluările privind situația de securitate a Estului Europei, amenințările, riscurile și vulnerabilitățile regiunii aveau abordarea conservatoare post Război Rece, cu Rusia angajată și partener, eventual competitor și rival. Am văzut cu ocazia lui 23 februarie 2022 trecerea spre o nouă veche paradigmă a războiului pe scară largă de durată, de mare intensitate ca amenințare.

Astfel, pe planșa de lucru revine constructul industriei de apărare, care trebuie să devină industrie de război şi armatelor mici, tehnologizate și sofisticate de profesioniști, care trebuie să revină la armate de masă, cu rezerve la nivelul întregii societăți și capacități de mobilizare extinsă pentru a face față unui război pe scară largă, un război lung și de înaltă intensitate care epuizează resursele, nu doar ale țării aflată în conflict, dar și a țărilor Europei”, a declarat Nicolae Ciucă.

Premierul spune că alianța trebuie să-și întărească prezența în Marea Neagră

Potrivit explicației oferite de liderul PNL, libertatea survolului și libertatea circulației maritime creează o componentă distinctă de amenințări de securitate care reclamă întărirea prezenței alianței.

„Libertatea survolului și libertatea circulației maritime, libertatea navigației în apele teritoriale, zone economice exclusive și zona internațională liberă din Marea Neagră creează o componentă distinctă de amenințări de securitate care reclamă întărirea prezenței alianței. În afară de zone interzise cu lunile, chiar cu anii, pentru exerciții de tragere, pentru operațiunile periculoase în timp de război, abuzurile Rusiei s-au tradus în doborârea controlată ulterior a dronei americane de supraveghere de către siajul avionului rus de vânătoare. sau o intervenție similară și periculoasă, dar sub denumirea operațiunii directe calificate, fără utilizare armamentului din dotare.

La adresa avionului polonez participant la o misiune europeană FRONTEX, într-un zbor agresiv și imprudent, periculos și descurajator al aeronavelor ruse. La capitolul amenințări trebuie să reținem abuzul produs de către Rusia pe arii întregi din Marea Neagră, care nu vizează exclusiv Ucraina, acolo unde a anunțat exerciții militare continue de luni de zile și, așa cum spuneam, chiar de ani, practic, chiar dinainte de izbucnire a conflictului. Și pentru că-mi aduc foarte bine, foarte bine aminte, am ridicat de mai multe ori problema acestor zone de interdicție în arealul Mării Negre, care au limitat și, uneori, blocat libertatea de navigație în Marea Neagră.

Exerciții reale sau imaginare, crearea artificială a unor zone de război și pericol pentru circulația vaselor comerciale, blocarea acestora în porturi sau interceptarea lor, toate au fost subiecte de discuții și amenințări directe la securitatea maritimă ce trebuie reglementate corespunzător și cuprinse în planuri de acțiuni, dar și în proiecte de prezervare a libertății de circulație, inclusiv prin însoțirea transporturilor de nave de patrulare militare care să salvgardeze tranzitul.

Siguranța navigației, libertatea circulației vaselor comerciale și turistice vizează nu numai ruta Nord-Sud, cu precădere Odesa-Istanbul, ci și ruta de navigație est-vest, din Caucaz spre Europa. De unde tema stringentă a capacității de a apăra și proteja libertatea comerțului între porturile georgiene și Constanța. De exemplu, ca parte a angajamentelor legate de dreptul mării, spațiul internațional și marea deschisă.

Mai ales că pe aici trece Coridorul strategic est-vest, Marea Neagră – Marea Caspică. Uniunea Europeană are perspectiva plasării pe fundul Mării Negre a unui cablu de date și cablul de energie verde provenită din energia eoliană produsă în Azerbaidjan, venită pe ruta Azerbaijan – Georgia – România – Ungaria și de acolo spre celelalte țări din Uniunea Europeană. Aici putem adăuga referințe multiple”, a mai spus premierul.

A fost comandată evaluarea fezabilității pentru transport de gaz lichefiat pe ruta Kulevi-Constanța

Conform premierului, a fost comandată evaluarea fezabilității pentru transport de gaz lichefiat pe ruta Kulevi-Constanța.

„Coridorul de transport, comerț, energie ce traversează de la est la vest regiunea Mării Negre, ce se află în diferite stadii de dezvoltare. Apoi este vorba despre transportul existent și noi coridoare vizând petrolul și gaze pe direcția est-vest, inclusiv petrolul și gazele din Asia Centrală, cu precădere din Kazahstan, care încearcă să evite monopolul și constrângerile CPC, Coridorul nord-caspic controlat de Rusia la Novorossiisk, sursă care aprovizionează și România.

Deja sunt pași importanți făcuți pe coridorul Kazahstan-Azerbaidjan ca legătură transcaspică, de unde intră fie în conducta BTC la Ceyhan, fie poate urma ruta pe cale ferată la Batumi și pe vase către Constanța, deci pe un transport de la est la vest și desigur, și în sens invers, de la vest către est.

Nu în ultimul rând, un consorțiu România-Azerbaidjan studiază astăzi și a comandat evaluarea fezabilității pentru transport de gaz lichefiat pe ruta Kulevi-Constanța. Studiul de fezabilitate urmează să fie finalizat în 12 luni și prevede o stație de lichefiere la Kulevi și una de delichefiere la Constanța Sud și introducerea gazului în conducte, de aici putând să fie transportat oriunde prin sistemul BRUA, care, iată, devine din ce în ce mai relevant.

Şi mă uit la dl director Sterian că se bucură că am menționat această rețea de transport gaze ca fiind una foarte importantă, îndeosebi în această perioadă. Și aceasta e o variantă suplimentară de furnizare de gaze pentru Europa, dacă se va dovedi viabilă în contextul noilor costuri energetice pe care războiul le-a determinat și care poate profila România ca hub de gaze pentru statele vecine, Republica Moldova, în primul rând, din producție proprie sau din import pe rute alternative”, a subliniat Nicolae Ciucă.

Companiile precum Transgaz vor profila mai bine interconectarea pe gaze și energie între România și Republica Moldova

Mai apoi, Nicolae Ciucă a amintit de faptul că a aprobat un memorandum prin care structurile Ministerului Energiei și companiile precum Transgaz, Transelectrica vor profila mai bine formal, interconectarea pe gaze și energie între România și Republica Moldova.

„Şi pentru că este aici domnul prim-ministru am discutat, am avut o discuţie în această dimineaţă. Ieri, în şedinţa de guvern, am aprobat un memorandum prin care structurile Ministerului Energiei și companiile precum Transgaz, Transelectrica vor profila mai bine formal, interconectarea pe gaze și energie între România și Republica Moldova.

Desigur, securitatea maritimă la Marea Neagră este indisolubil legată de securitatea platformelor de forare din zonele economice exclusive. Deja Rusia a conturat agresiunea sa militară și preluarea platformelor de forare ucrainene şi a resurselor extrase. Și aici subiectul e discutat la nivel aliat, iar prima responsabilitate revine statului, cu sprijinul aliat, pe toată dimensiunea de infrastructură critică şi infrastructură submarină critică.

În aceste condiții și analizând ceea ce s-a întâmplat în Ucraina după aproximativ un an şi jumătate, putem spune că reziliența, pentru că reziliența este unul din subiectele principale ale conferinței, putem spune, deci, că reziliența presupune ca societățile care dau sprijinul politic și susținerea, rezervele de personal militar și capabilitățile să fie dispuse să lupte, să aibă motivația și moralul necesar, dar și să accepte un nivel de pierderi și costuri pe care le presupune apărarea teritoriului național. Patriotismul, abnegația, sacrificiul de sine al unei națiuni nu au cum să fie înlocuite de altceva”, a explicat liderul liberal.

România cu adevărat poate fi considerată pivot regional

Nicolae Ciucă a spus și că războiul din Ucraina merge spre un conflict de uzură.

„Pentru că războiul care implică o putere regională ca Rusia merge automat, putem spune, pe termen lung, spre un război de uzură. Și aici contează capacitatea de a te regenera, de a reconstrui forța iar și iar. Asta vine din rezerve și din societate. Pe aceste coordonate este extrem de importantă revizuirea planurilor de apărare în fața perspectivei unui război pe scară largă, prin planuri de reziliență şi planificarea contracarării riscurilor și amenințărilor prezentate.

Și este un efort general al întregii societăți, apoi, un efort aliat, dar care ne privește direct și privește și capacitatea de sprijin a Ucrainei, cu tot ceea ce putem, pentru ca să câștige acest război, tot așa cum trebuie să sprijinim și Republica Moldova, pentru a contracara efectele secundare ale războiului curent, securitatea sa fiind pe deplin interdependentă cu securitatea Ucrainei.

În aceste condiții, pentru că foarte curând îmi voi încheia mandatul, vreau să spun pentru că am vorbit de reziliența societății. Vreau să spun că după un an și jumătate an în funcția de prim-ministru, pot spune că România are și resursa umană, are și celelalte resurse prin care poate cu adevărat să dea consistență propriei rezilienței, iar acest lucru s-a putut demonstra că în toate condițiile create de acest conflict la granița noastră, cu toate problemele pe care le-a creat.

În energie, pentru că am vorbit despre energie și nevoia de a găsi noi surse de energie în inflație, în tot ce a însemnat lanț logistic și de aprovizionare, inflație și multe altele, țara noastră, totuși, a reușit – și o spun fără mândria păcatului biblic – că am reușit să avem o creștere economică de 4,7%, să asigurăm atragerea de fonduri europene care a atins cea mai mare sumă, să convingem partenerii străini – și aici sunt foarte mulți reprezentanți ai ambasadelor, specialiști profesioniști care au venit să participe la această conferință și le mulțumesc. Am reușit, deci, să atragem foarte multe investiții străine.

Am reușit să avem o relație cât se poate de onestă și consolidată în interiorul parteneriatelor strategice. Începând cu parteneriatul strategic cu Statele Unite, începând cu parteneriatul strategic cu Franța, cu Marea Britanie, cu… nu vreau să uit pe cineva cu toți, cu cei care avem aceste parteneriate strategice și nu numai, și cu toți ceilalți care au văzut potențialul țării noastre și oportunitățile de a putea să facem ceea ce este necesar împreună, pentru a crește reziliența, nu doar a unei țări, și a crește reziliența în regiune, în interiorul Uniunii Europene, în interiorul Alianței Nord-Atlantice și mă bucur foarte mult că România, în această perioadă, a rămas acel pilon de stabilitate în regiune, în regiunea Mării Negre și în Balcani.

Sunt acei doi prieteni foarte buni cu care am slujit împreună, în uniformă, care sunt convins că își aduc aminte de fiecare dată că le spuneam că țara aceasta este pivotul regional, și cred că după atâta timp, astăzi, România cu adevărat poate fi considerată pivot regional”, a conchis Nicolae Ciucă.