Suedia sprijină România în procesul de aderare la spaţiul Schengen. Poziţia reconfirmată joi, 12 ianuarie, de către ministrul suedez de Externe este foarte importantă, având în vedere că această ţară deţine acum preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.
Tobias Billström, care a discutat joi cu omologul său român, Bogdan Aurescu, „a reconfirmat sprijinul Suediei pentru aderarea României la spațiul Schengen și a subliniat că președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene este decisă să se implice activ și să depună toate eforturile pentru realizarea acestui obiectiv, prin identificarea de soluții concrete, în baza unui dialog constructiv cu toate părțile implicate, precum și să sprijine eforturile României în direcția finalizării aderării”.
Suedia pare inclusiv dispusă să discute cu Austria, singura ţară care s-a opus intrării României în Schengen atunci când s-a dat votul în Consiliul JAI.
Bogdan Chirieac, replică surprinzătoare: Anunțul îngroapă ambiția României la intrarea în Schengen
Totuşi, analistul Bogdan Chirieac este de părere că nu vom avea parte de un acord oficial şi favorabil României prea curând şi am avea mai multe şanse adresându-ne Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
„Anunțul, în opinia mea, îngroapă ambiția României la intrarea în Schengen în primul semestru al acestui an. (…) În absența unui acord între Austria, Olanda, România și Bulgaria privind aderarea la Schengen, noi nu vom pune problema pe ordinea de zi a JAI.
Vedeți încheiat acest acord în următoarea lună? Nu. (…)
Eu cred că, ținând seama de slăbiciunea liderilor politici din România, o soluție ar fi să mergem la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, fiindcă în Tratat scrie că la 5 ani după aderare puteam fi admiși.
O să spuneți ‘da, dar o să dureze’. O să dureze, am impresia, mult mai puțin decât ar dura să convingem politic ceilalți membri ai UE să ne primească. Atâta putem noi în acest moment”, a declarat Bogdan Chirieac la Antena 3.
Klaus Iohannis nu-şi va folosi dreptul de veto
Analistul a mai subliniat că există, şi în acest caz, interese puternice de ordin economic, iar preşedintele Klaus Iohannis, la fel ca şi liderii Bulgariei, nu-şi vor folosi probabil dreptul de veto împotriva celor care se opun intrării în Schengen.
„Întotdeauna sunt interese de natură economică. Economia guvernează lumea. Vedeți foarte bine cazul OMV Petrom: dintr-o ‘eroare’ în Ordonanța de urgență, au salvat un miliard de euro. Interese economice. România trebuia să armonizeze interesele sale politice cu cele economice ale altor state.
Se poate face asta? Multă lume procedează în acest mod.
Vă întreb: va folosi președintele Iohannis dreptul de veto la Consiliul European când se va discuta noua legislație privind migrația? Ar putea să facă asta. Să negocieze: ‘Ne băgați în Schengen? Vă votăm și noi. Dacă nu, folosim noi dreptul de veto’.
Însă nu cred că vor face asta nici președintele Iohannis, nici liderii Bulgariei”, a mai precizat Bogdan Chirieac.