Raluca Turcanu, despre reforma structurală a pensiilor și salariilor

„Haideţi ca, împreună, să clarificăm de ce este nevoie de seriozitate atunci când vorbim despre reforma structurală a pensiilor şi salariilor din sectorul public din România! Pensiile speciale. Ca să înţelegem revolta justificată din societate, vă dau un exemplu: Primele 30 de pensii speciale din România au un cuantum cuprins între 30.000 şi 50.000 de lei pe lună, mai mici decât venitul pe care beneficiarii l-au avut înainte de pensionare, care au zero contributivitate si cu vârsta medie de pensionare in jur de 50 de ani.

Este, oare, echitabil ca acest sistem profund injust să rămână aşa, în condiţiile în care, pentru cei aproximativ 5 milioane de pensionari, pensia medie de asigurări sociale a fost în anul 2022 de circa 1.775 de lei? Răspunsul este evident că nu! Este aceasta o hachiţă? Este aceasta o problemă care nu poate fi rezolvată decent? Şi, dacă nu ar fi fost inclusă această condiţionalitate în PNRR, vă garantez că nimeni nu se preocupa să rezolve această problemă”, a afirmat Raluca Turcan, la Congresul Seniorilor Liberali care se desfăşoară luni la Palatul Parlamentului.

„Tot în legătură cu nedreptăţile care s-au adâncit în domeniul pensiilor publice, trebuie spus că, în România, vârsta standard, legală, de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 62 de ani pentru femei”, a mai spus Turcan.

Despre vârstele legale de pensionare

„În anul 2022, au ieşit la pensie 271.000 persoane. În practică, însă, vârsta medie de pensionare medie este de 60,2 ani pentru bărbaţi şi de 58,8 ani pentru femei. Cine poate să spună că este echitabil ca unii să lucreze până la 65 de ani şi alţii, care desfăşoare activităţi în aceleaşi condiţii, doar până la 60 de ani sau mult mai puţin? Ce este oare greşit în ceea ce ne solicită Comisia Europeană, de a avea un tratament egal pentru toţi cetăţenii şi toţi să respecte vârstele legale de pensionare?

Avem acest principiu înscris chiar şi în Constituţia României! Mai vreau să subliniez şi faptul că, toate încercările parţiale de a corecta inechităţile din sistemul public de pensii s-au soldat nu doar cu un eşec, ci au provocat şi mai multe inechităţi. Indicii de corecţie introduşi pentru calculul drepturilor de pensie au adâncit inechităţile între cei care s-au pensionat în urmă cu mai mulţi ani şi cei care se pensionează astăzi.

Pentru unii pensionari, contribuţiile în acord global, primele şi orele suplimentare au fost luate în calcul, pentru alţii nu. De aceea, sistemul de pensii nu mai are nevoie de peticeli care fac mai mult rău decât bine, ci de o reaşezare sistemică, structurală, previzibilă, care să încurajeze munca, principiul contributivităţii, calificarea şi formarea profesională”, a completat fostul ministru al Muncii.

Referitor la salarizare, ea a precizat că se vorbeşte prea puţin în spaţiul public despre angajaţii din sectorul privat şi s-a întrebat cum să stimulezi munca şi performanţa atunci când impozitele şi contribuţiile obligatorii depăşesc 41% din venitul angajatului.

,,Cum să stimulezi munca şi performanţa când impozitele şi contribuţiile obligatorii depăşesc 41% din venitul angajatului?”

„Dacă vorbim despre salarizare, atunci iarăşi sunt prea multe de spus! În ceea ce-i priveşte pe angajaţii din sectorul privat, despre care se vorbeşte mult prea puţin în spaţiul public, de parcă cei peste 4 milioane de angajaţi nici nu ar exista, şi care sunt motorul economic al acestei ţări, este evident că povara fiscală care apasă asupra salariilor trebuie să reprezinte o preocupare a politicii fiscale.

Cum să stimulezi munca şi performanţa când impozitele şi contribuţiile obligatorii depăşesc 41% din venitul angajatului? Cum să elimini munca la negru şi gri şi cum să stimulezi o creştere a gradului de ocupare în anumite domenii, când e mai profitabilă asistenţa socială a statului?

Am convingerea că, printr-o reformă a Codului fiscal, printr-un tratament echitabil al tuturor angajaţilor, indiferent de domeniul de activitate şi printr-o bună absorbţie a fondurilor europene vom crea acel spaţiu fiscal necesar pentru a reduce, progresiv, povara fiscală pe salarii.

În sectorul public, lucrurile au luat-o pe un drum al nesustenabilităţii şi inechităţii, cu ajutorul politicienilor. După principiul ”cine strigă mai tare, acela primeşte drepturi suplimentare” întreaga ierarhie salarială din sistemul public a fost răsturnată. Aşa s-a ajuns în situaţia inacceptabilă ca muncitorul necalificat debutant din construcţii sau din agricultură să aibă un salariu brut mai mare decât un profesor cu studii de lungă durată la început de carieră. Este firesc ca tinerii să se întrebe ce rost mai are să meargă la şcoală?”, a mai explicat Turcan.

Ea a adăugat că este trist că în sectorul public foarte mulţi oameni care lucrează în sectorul public muncesc mult şi nu sunt plătiţi corespunzător.

„Ştiţi ce este trist? Că în sectorul public sunt foarte mulţi oameni care muncesc foarte mult şi tocmai aceia nu sunt plătiţi corespunzător! Pe mulţi o să-i pierdem”, a precizat Raluca Turcan.