Comisia Europeană a recomandat miercuri ca toate guvernele UE să pună capăt măsurilor de sprijinire a prețurilor la energie până la sfârșitul acestui an, pentru a contribui la menținerea sub control a finanțelor publice și pentru a rămâne în conformitate cu normele fiscale, aflate încă în curs de negociere, în 2024.

Anunțul momentului de la Comisia Europeană

„Toate statele membre ar trebui să pună capăt măsurilor de sprijinire a energiei în vigoare până la sfârșitul anului 2023.

În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie vor necesita punerea în aplicare a unor măsuri de sprijin, acestea ar trebui să fie orientate spre protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile, să fie accesibile din punct de vedere fiscal și să păstreze stimulentele pentru economisirea energiei”, a precizat Comisia Europeană în recomandările sale anuale, a căror îndeplinire are acum un impact asupra obținerii de subvenții UE din Fondul de redresare.

Majoritatea celor 27 de state membre ale UE au introdus diverse măsuri pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie anul trecut, când invazia Rusiei în Ucraina a dus la o explozie a prețurilor la gaze și petrol.

Însă, în condițiile în care prețurile energiei au scăzut din nou, un astfel de nivel de sprijin este nesustenabil și ar însemna că multe țări nu ar putea respecta limitele cheltuielilor primare nete recomandate de Comisie în cadrul unei reforme a normelor fiscale ale UE, care este în prezent negociată de guvernele UE.

România trebuie să elimine măsurile de sprijin în energie

Potrivit recomandărilor făcute de Comisia Europeană, România trebuie să pună capăt măsurilor de sprijin pentru preţurile la energie, până la finalul anului 2023 şi să utilizeze economiile rezultate astfel pentru reducerea deficitului.

Această măsură îi va afecta și pe pensionarii din România cu venituri mici, care, până acum, primeau un ajutor de la stat pentru plata facturilor la energie. Astfel, din cauza recomandării făcute de Comisia Europeană, pensionarii s-ar putea să nu mai primească acești bani.

De asemenea, România trebuie să menţină investiţiile publice şi să asigure o absorbţie eficientă a granturilor din Mecanismul de redresare şi rezilienţă dar şi a altor fonduri europene, mai ales pentru a susţine tranziţia ecologică şi digitală. Pentru perioada de după 2024, România ar trebui să urmeze o strategie fiscală pe temen mediu de consolidare graduală şi sustenabilă, combinată cu investiţii şi reforme care să permită o creştere sustenabilă mai mare şi o poziţi fiscală prudentă.

O altă recomandare vizează asigurarea unei guvernanţe eficiente şi întărirea capacităţii administrative pentru a permite o implementare rapidă a planului de redresare şi rezilienţă. Mai mult, România trebuie să continue cu implementarea rapidă a programelor de politici de coeziune, care sunt complementare cu sinergiile din planul de redresare şi rezilienţă.

Totodată, România trebuie să reducă dependenţei de combustibilii fosili şi accelerarea tranziţiei la energia verde, în special printr-o extindere mai rapidă a energiilor regenerabile şi îmbunătăţirea capacităţii reţelelor astfel încât noile capacităţi de producţie să poată opera pe piaţă.

De asemenea, țara nostră trebuie să îşi îmbunătăţească eforturile destinate dobândirii de compenteţe necesare în cadrul tranziţiei energetice.