România începe ultima lună din an cu stângul! Joi, 2 decembrie, Comisia Europeană a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Care sunt motivele acestei decizii radicale?
Comisia Europeană trimite România în judecată în fața Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Comisia Europeană acuză România pentru nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale şi neîndeplinirea obligaţiei de a adopta un program de control al poluării atmosferice.
Neregulile din România
Executivul comunitar a explicat, într-un comunicat de presă, care au fost neregulile descoperite pe teritoriul țării noastre.
Astfel că prima acuzație evidențiază cum România nu a asigurat funcţionarea a trei instalaţii industriale cu deţinerea unei autorizaţii valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea. A doua regulă încălcată de România este că nu şi-a adoptat primul program naţional de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici („Directiva PNE”).
Recomandare pentru România
În contextul actual, România ar fi trebuit să transmită Comisiei Europene primul său program naţional de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost nici azi adoptat.
Drept urmare, Comisia Europeană a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ultima etapă a procedurii de infringement. Executivul comunitar precizează că, în primul caz, înainte de a trimite România în faţa Curţii pentru nerespectarea Directivei privind emisiile industriale, Comisia a adresat ţării o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018, o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019 şi un aviz motivat în iulie 2020.
Trebuie menționat faptul că, înainte de a trimite România în faţa Curţii de Justiţie pentru nerespectarea Directivei PNE, Comisia Europeană a adresat ţării o scrisoare de punere în întârziere în februarie 2020 şi un aviz motivat în octombrie 2020.
Pactul verde european pentru combaterea poluării
Pactul verde european, care orientează statele membre UE către eliminarea poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, principalul factor care afectează sănătatea umană. Punerea în aplicare pe deplin a legislaţiei UE este esenţială pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană şi mediul natural.
Directiva privind emisiile industriale stabileşte norme menite să prevină şi să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă şi sol şi să prevină generarea de deşeuri. În temeiul directivei, instalaţiile industriale trebuie să deţină autorizaţii pentru a putea funcţiona. În absenţa unei autorizaţii, nu poate fi verificată respectarea valorilor-limită de emisie, iar riscurile pentru mediu şi sănătatea umană nu pot fi evitate în mod eficace.
Statele europene, obligate să lupte împotriva poluării
De asemena, în temeiul Directivei PNE, comunitatea UE are obligaţia să elaboreze, să adopte şi să pună în aplicare programe naţionale de control al poluării atmosferice. Programele respective ar trebui să cuprindă măsuri pentru atingerea unor niveluri de calitate a aerului care nu generează efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană şi pentru mediu.
Directiva prevede angajamente de reducere a emisiilor statelor membre în ceea ce priveşte cinci poluanţi atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili nemetanici, amoniac şi particule fine în suspensie – PM2,5).Țările europene trebuie să transmită anual rapoarte privind aceşti poluanţi.