În inervalul ianuarie – octombrie 2022, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 23,038 miliarde de euro, acesta fiind în creştere cu 60,8%, comparativ cu 14,320 miliarde euro în perioada ianuarie – octombrie 2021, a informat, miercuri, 14 decembrie, Banca Naţională a României (BNR).

Veste cumplită de la BNR: Datoria externă totală a României a crescut cu 2,8 miliarde euro în primele zece luni ale anului

În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 8,080 miliarde de euro, pe când balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 2,362 miliarde de euro. În același timp, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 3,664 miliarde de euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 664 milioane euro.

Respectiv, în perioada ianuarie – octombrie 2022, datoria externă totală a crescut cu 2,885 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a înglobat o sumă de 95,307 miliarde de euro până la 31 octombrie 2022 (68,3% din totalul datoriei externe), aceasta fiind în scădere cu 2,3% faţă de 31 decembrie 2021; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2022 nivelul de 44,163 miliarde de euro (31,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,1% faţă de 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe la 31 octombrie 2022 a fost de 81,4%

Potrivit comunicatului remis de către Banca Națională Română (BNR), rata serviciului datoriei externe pe termen lung a înregistrat valoarea de 15,6 puncte procentuale în perioada ianuarie – octombrie 2022, comparativ cu 17% în anul 2021. În același timp, gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2022 a fost de 4,4 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2022 a fost de 81,4%, comparativ cu 79,4% la 31 decembrie 2021.

România s-a confruntat cu cinci cicluri inflaţionare

BNR a avertizat că o intervenție asupra prețului la energie ar genera mai multe probleme în plan economic. „Sper că nu voi fi taxat ca arogant, dacă voi spune că o deviză care circulă, astăzi, în toate băncile centrale că atunci când inflaţia se învolburează într-o zonă, într-o ţară sau pe întreg globul, băncile centrale spun – şi Fed şi BCE şi Banca Angliei şi Banca Canadei şi Banca Japoniei – că, în anumite condiţii, inflaţia este, până la urmă, o dezordine a preţurilor. Când sursa asta este energia, iar ca băncile centrale să intervină să atace sursa asta ar face mai mult rău decât bine.

Doamna Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene, s-a exprimat foarte plastic că dacă Banca Centrală Europeană urcă dobânda şi intră să lovească inflaţia, credeţi că n-o să mai bată vântul în morile eoliene, credeţi că o să se termine cu seceta care seacă lacurile şi nu mai ajunge apa cât este necesară fie în reactoarele atomice, reactoarele nucleare, fie în hidrogenul din termo-hidrocentrale? Ei bine, această lecţie, pe care băncile centrale au învăţat-o, cred eu foarte bine în aceşti ani de criză, începând din decembrie 2020 şi până acum – Banca Naţională a României a învăţat lecţia asta în anii ’90 şi de atunci a avut nenumărate ocazii s-o aplice (…) – când marile bănci vorbesc despre inflaţie îşi stabilesc un cadru pe o distanţă de 40 de ani. Se duc în urmă, în anii ’70, când au avut loc două şocuri petroliere foarte puternice în lume şi care s-au soldat cu o inflaţie de două cifre (…) România s-a confruntat cu cinci cicluri inflaţionare, nu mai puţine. Primul a fost cu inflaţie de 200 şi 300%, din ’90 până în ’93. Al doilea a fost cu 150%. Aceste două cicluri inflaţioniste au avut o cauză: liberalizarea preţurilor, pentru că noi am avut preţuri fixe şi trebuia să intrăm în economia de piaţă.”, a spus Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului Băncii Naţionale a României.