Veste imensă despre pensii! Se dau banii din urmă. Ce români vor beneficia

Din nou, pensiile speciale și-au regăsit soluția la CCR, în conformitate cu argumentele fostului social-democrat Eugen Nicolicea. Astfel, Curtea Constituțională a României i-a dat dreptate cu privire la aceste venituri, motiv pentru care trebuie plătită și indemnizația din urmă a celor care au beneficiat de ea.

Veste imensă despre pensii! Se dau banii din urmă. Acești români vor beneficia

Astfel, peste 70 de foşti parlamentari din România au acţionat în instanţă Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prin care au fost eliminate pensiile speciale și li s-a dat într-un final câștig de cauză. Acum, excepţiile de neconstituţionalitate vin de la instanţe din toată România.

În data de 17 februarie 2021, Plenul Parlamentului a adoptat abrogarea pensiilor speciale ale senatorilor şi deputaţilor. În contrast cu voturile parlamentarilor a fost și Eugen Nicolicea, care a explicat, într-un interviu DCNews, de ce susține așa-numitele ”pensii speciale”.

„Sunt mai mulţi beneficiari de pensii de serviciu. Lumea le zice „pensii speciale” pentru că aceste pensii de serviciu sunt aprobate prin legi speciale. Dar nu există noţiunea juridică de „pensie specială” nici în lege, nici în jurisprudenţa Curţii. Folosirea acestei sintagme colocviale – „pensii speciale” – a dus la multe neînţelegeri şi implicit la formarea acestei opinii. Opinie care s-a format de pe vremea lui Băsescu care a numit aceste indemnizaţii „pensii nesimţite”.

S-a referit atunci nu numai la parlamentari, ci şi la judecători, militari ş.a.m.d. După cum ştiţi, a izbutit să le şi elimine o perioadă. Magistraţii, care cunoşteau foarte bine argumentele juridice şi constituţionale s-au apărat şi au invocat statutul lor, şi anume că sunt apăraţi de principiul constituţional – independenţa judecătorului. Pentru că judecătorul se pronunţă cu privire la drepturile cetăţeanului, nu poate fi constrâns cu tentaţii de corupţie sub nicio formă. Legat de faptul că prin legea lor li se interzice se aibă anumite funcţii şi activităţi aducătoare de venituri, s-a considerat că există şi o prejudiciere a acestui statut. Pe de altă parte, eu consider că aceste invocări cu incompatibilităţi justifică, foarte clar, de ce sunt atât de mari. În realitate, principiul care într-adevăr apără aceste pensii de serviciu ale magistraţilor este acela că intră sub sfera de protecţie constituţională a faptului că ei sunt independenţi.” a explicat Eugen Nicolicea.

Eugen Nicolicea a mai arătat că, în 2006, Curtea Constituțională s-a pronunțat despre pensiile speciale ale deputaților și senatorilor.

CCR i-a dat dreptate liderului PSD

Prezentăm mai jos decizia CCR, care susține afirmațiile lui Eugen Nicolicea:

„Prin Decizia nr.261/2022, Curtea Constituțională a admis excepţia de neconstituționalitate şi a constatat că Legea nr.7/2021 pentru modificarea Legii nr.96/2006, privind Statutul deputaților şi al senatorilor, este neconstituţională.

La paragraful 77 din decizie, Curtea Constituţională a reţinut, în ceea ce priveşte efectele constatării neconstituţionalităţii legii analizate, că efectele deciziilor sale sunt consacrate expres prin prevederile art.147 alin.1 din Constituţie, potrivit cărora: „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art.147 alin.4 din Legea fundamentală: „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”.

Curtea a reţinut că, în acest caz, constatarea neconstituţionalităţii legii analizate nu are ca efect apariţia unui vid legislativ, ci determină reintrarea în fondul activ al legislaţiei a normelor abrogate, după publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Curtea a mai reţinut că în astfel de cazuri, în care se constată ca fiind neconstituţionale acte normative care abrogă alte acte normative, nu intervine o „abrogare a abrogării”, pentru a se putea reţine incidenţa dispoziţiilor art. 64 alin.3 teza a doua din Legea nr.24/2000, potrivit cărora „Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial” – dispoziţii opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstituţionalităţii unei norme abrogatoare, efect întemeiat pe prevederile constituţionale ale art.142 alin.1, care consacră rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei, şi ale art.147 alin.4, potrivit cărora deciziile Curţii sunt general obligatorii. De altfel, Curtea a evidenţiat în mod expres această distincţie în cuprinsul deciziilor nr.414/14.04. 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.291/04.05.2010, şi nr.1039/05.12.2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.61/29.01.2013, reţinând că „acesta este un efect specific al pierderii legitimităţii constituţionale […], sancţiune diferită şi mult mai gravă decât o simplă abrogare a unui text normativ” (a se vedea, în acelaşi sens, şi Decizia nr.62/18.01.2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.104/12.02.2007, Decizia nr.206/29.04.2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.350/13.06.2013, Decizia nr.417/15.10.2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.743/02 .12.2013, sau Decizia nr.447/29.10.2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.674/01.11.2013, pct.VI).

Prin Decizia nr.874/18.12.2018, paragraful 49, Curtea Constituţională a reţinut că decizia de constatare a neconstituţionalităţii face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituţională încetându-şi aplicarea pentru viitor. Curtea a constatat că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, cele stabilite prin decizie urmează a se aplica de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Totodată, instanţele judecătoreşti vor aplica decizia numai în cauzele pendinte la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus-menţionată, în această ultimă ipoteză decizia pronunţată de Curtea Constituţională constituind temei al revizuirii potrivit art.509 alin.1 pct.11 din Codul de procedură civilă (Decizia nr.223/13.03.2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.256/18.04.2012).

În cadrul procesului judiciar, excepţia de neconstituţionalitate se înscrie în rândul excepţiilor de procedură prin care se urmăreşte împiedicarea unei judecăţi care s-ar întemeia pe o dispoziţie legală neconstituţională.

Constatarea neconstituţionalităţii unui text de lege ca urmare a invocării unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite autorilor acesteia şi nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, întrucât şi-ar pierde caracterul concret (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.766/15.06.2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.549/03.08.2011, sau Decizia nr.338/ din 24.09.2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.699/14.11.2013).

Neconstituţionalitatea unei dispoziţii legale nu are numai o funcţie de prevenţie, ci şi una de reparaţie, întrucât ea vizează în primul rând situaţia concretă a cetăţeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (Decizia nr.866/10.12.2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.69/01.02.2016, paragraful 30).

Astfel, Legea nr.7/2021 declarată neconstituţională prin Decizia nr.261/2022 îşi încetează efectele începând cu data de 10.06.2022.

Urmare a declarării neconstituţionale a legii care a modificat Legea nr.96/2006, cu privire la acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă, articolele 49 şi 59 din Legea nr.96/2006 (articole ce au fost abrogate prin Legea nr.7/2021) reintră în vigoare începând cu data de 10.06.2022, iar beneficiarii de indemnizaţie pentru limită de vârstă reintră în plată începând cu această dată.

În cazul de faţă, funcţia de prevenţie a Deciziei nr.261/2022 este reprezentată de faptul că Legea nr.7/2021 nu îşi mai produce efecte de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, iar funcţia de reparaţie a Deciziei nr.261/2022 constă în faptul că aceasta are efecte privind anularea ordinului de încetare la plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă şi pe cale de consecință, în privinţa eliminării prejudiciului produs prin emiterea ordinului.

Urmare a declarării ca fiind neconstituţionale a dispoziţiilor Legii nr.7/2021, act normativ care a stat la baza emiterii ordinului contestat, rezultă că judecarea ordinului în discuţie nu poate fi făcută pe o dispoziţie declarată neconstituțională.

Astfel, potrivit celor reţinute de Curtea Constituţională la pronunţarea Decizei nr.261/2022 cât şi faptul că deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii, instanţa constată întemeiată acţiunea reclamantului, urmând a o admite în sensul anulării Ordinului 685/08.03.2021 şi obligării pârâtei Camera Deputaţilor la plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă începând cu data emiterii ordinului anulat, respectiv 27.02.2021 la zi.

De asemenea, în aplicarea disp.art.453 alin.1 C.proc.civ., va obliga pârâta la plata cheltuielilor dovedite a fi efectuate de reclamant în acest proces, respectiv onorariul de avocat, în sumă de 1.190 lei, potrivit înscrisurilor doveditoare atașate la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE

Admite acțiunea formulată de reclamantul Nicolicea Eugen,(…) în contradictoriu cu pârâta Parlamentul României – Camera Deputaţilor şi Secretarul General al Camerei Deputaţilor. (…)

Dispune anularea Ordinului nr.685/08.03.2021 şi obligă pârâta să plătească reclamantului indemnizația pentru limită de vârstă începând cu data de 27.02.2021.

Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.190 lei, reprezentând onorariu avocat.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cale de atac care se va depune la Tribunalul Mehedinţi. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei azi, 23.06.2022″, se arată în decizia CCR din iunie.