Veste mare pentru românii care au credite în franci elvețieni și care se luptă cu achitarea dobânzilor disproporționate, după schimbările de curs valutar din ultimii ani. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a luat joi o decizie care i-ar putea scăpa de calvar.
Instanţele pot anula contractele bancare în franci elveţieni, dacă vor constata existenţa unor clauze abuzive. Decizia a fost luată joi de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în urma cererii unei instanţe poloneze, dar se va aplica şi tuturor proceselor similare din România şi alte state europene.
În mod concret, şi românii vor putea cere instanţelor de judecată anularea contractului de împrumut în franci elveţieni, în condiţiile în care instanţa de judecată va considera că metoda de calcul al cursului valutar este una ilegală, a declarat pentru adevărul.ro avocatul Adrian Cuculis.
Decizia Curţii de Justiţie a UE a fost luată în cazul a doi polonezi care au încheiat în 2008 un contract de împrumut ipotecar cu banca Raiffeisen exprimat în zloţi polonezi (PLN), însă indexat în francul elveţian (CHF). Astfel, în timp ce punerea la dispoziţie a fondurilor a fost efectuată în PLN, soldul debitor restant şi ratele lunare de rambursare au fost exprimate în CHF, într-o modalitate în care acestea din urmă trebuiau însă prelevate în PLN din contul bancar al împrumutaţilor.
La momentul deblocării împrumutului, suma rămasă datorată şi exprimată în CHF a fost stabilită pe baza cursului de cumpărare PLN-CHF aplicabil la Raiffeisen în momentul deblocării fondurilor, în timp ce ratele lunare de rambursare au fost calculate în funcţie de cursul de vânzare PLN-CHF aplicabil în această bancă în momentul scadenţei lor.
Ca atare, CJUE a stabilit că polonezii nemulţumiţi pot obţine anularea contractelor încheiate în moneda străină. Iar decizia se va aplica tuturor litigiilor similare din toate statele membre:
”Trimiterea preliminară permite instanţelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curţii întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluţionează litigiul naţional. Este de competenţa instanţei naţionale să soluţioneze cauza conform deciziei Curţii. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanţe naţionale care sunt sesizate cu o problemă similară”, a precizat CJUE.