”Astăzi, în România, nu poţi să plăteşti tips (n.red. – bacşiş) pe card, un subiect de care ne tot lovim. În Israel, de exemplu, lucrurile sunt mult mai avansate, poți plăti tipsul cu cardul, iar apoi îl poți scoate de casa de marcat pentru a-l da angajatului”, a punctat Petrescu în cadrul celei de-a doua ediţii a Conferinţei Naţionale a Industriei Ospitalităţii, organziată de HORA.
La rândul său, avocatul Gabriel Biriș a adus în discuție perioada din 2015, când bacşişul şi impozitarea lui au fost reglementate. ”Toată lumea a fost mulţumită pentru că asta îţi permitea transparenţă. Adică, puteai să plăteşti cu cardul, exista o fiscalizare a acestor venituri. Însă, la vremea aceea au fost nişte exagerări, cu acel registru cu numerar. Era nedemn să pui oamenii să-ţi întoarcă buzunarele să spună cu câţi bani au intrat în restaurant, să faci un inventar. Exagerarea aceea a dus la distrugerea unui lucru bun. Reglementarea impozitării bacşişului ca venituri din alte surse, cu impozit colectat de către angajator este o dovadă de normalitate şi până la urmă statul ar trebui să încurajeze plăţile cu cardul, nu să le descurajeze”, a spus Biriș.
Totodată, acesta s-a referit la modificarea Legii privind munca sezonieră, subliniid că marţi, 10 aprilie, s-a votat în Camera Deputaţilor un proiect privind legalizarea muncii sezoniere în hoteluri şi restaurante. Mai mult, educaţia din industria de restaurante poate să fie un pilon foarte bun de atracţie şi de păstrare a resursei umane.
„Industria ospitalităţii trebuie să fie bazată pe etică şi pe cultura gastronomică. Este oare normal să avem o diferenţă de la 3 milioane la aproape 9 milioane de turişti faţă de Bulgaria?”, a adăugat președintele HORA.
Acesta a furnizat și niște cifre, prezentate de HORA, conform cărora afacerile în domeniul restaurantelor înseamnă circa 3,6 miliarde de euro, cu aproximativ 26.000 de restaurant la nivel național. Din acest total, cifra de afaceri pe acest segment, în Bucureşti, are o pondere de 45% din total, cu 3.670 de restaurante.
