Șoc total în sistemul de pensii. Pilonul I este unul discriminator la adresa bărbaților. Deși aceștia cotizează mai mult ca femeile, trăiesc mai puțin, dar ies și mai târziu la pensie. Specialiștii sunt în alertă.
Profesorul de economie Cristian Păun a făcut totul public. Acesta arată care sunt diferenţele dintre femei şi bărbaţi, în ceea ce priveşte pensionarea. Femeile din România au o speranţă medie de viaţă astăzi de 79,1 de ani. Bărbaţii au o speranţă medie de viaţă cu 7 ani mai puţin (71,7 ani în 2018). Speranţa de viaţă e în creştere şi încă uşor departe de media europeană care depăşeşte 80 de ani.
Mai mult, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani la bărbaţi şi de 61 de ani la femei. Adică femeile iau în medie cu 7 ani mai mult pensie din sistemul public şi au vârsta standard de pensionare redusă cu 4 ani. Un total de 11 ani. Începând cu 2006, femeile au asimilată ca perioadă de cotizare şi perioada de creştere a copilului (2 ani / 3 ani dacă copilul are probleme de sănătate). Cu fiecare copil mai reduci perioada de muncă şi grăbeşti pensionarea cu 2 ani. Media copiilor născuţi în România este de 1 copil pe familie, în anul 2018 s-au născut cei mai puţini copii din ultimii 52 de ani, la această statistică contribuind din plin şi migraţia din România.
„11 ani diferenţă între bărbaţi şi femei se transformă în 13 ani. Nu e puţin. Nu e mică diferenţa de gen. În bani e enormă”, susţine economistul.
Mai mult, stagiul complet de cotizare încă diferă substanţial (se va egala între bărbaţi şi femei abia în 2030, la 35 de ani). La bărbaţi deja este 35 de ani începând din 2015. La femei este, în momentul de faţă, de 31 de ani. Bărbaţii trebuie, deocamdată, să muncească şi să cotizeze la Pilonul I cu 4 ani mai mult decât femeile. Pensionarea completă se face dacă se îndeplinesc cumulativ cele două condiţii: vârsta standard cu stagiul complet de cotizare. Asta înseamnă că, dacă nu ai atins vârsta, nu te poţi pensiona fără penalităţi din pensie dacă nu ai şi stagiul complet de cotizare. „Ideea este că între bărbaţi şi femei, atunci când vorbim de penrsionarea în sistemul public (Pilonul I) există o discriminare de gen evidentă. În defavoarea bărbaţilor. Bărbaţii cotizează mai mult la sistem, trăiesc mult mai puţin şi ies mai târziu la pensie. Pilonul I de pensii este un sistem vădit discriminator, în devafoarea bărbaţilor”, avertizează Cristian Păun într-o postare pe rețelele de socializare.
Pentru că sistemul public de pensii este falimentar (destructurat sistematic de natalitatea în scădere de la an la an, speranţa de viaţă în creştere, pensiile speciale şi migraţia), corectarea diferenţelor de gen evidente nu se va face în viitor în jos, ci în sus pentru femei.
Cristian Păun propune şi o soluţia pentru a scăpa şi de astfel de probleme.
– eliminarea completă a „specialilor” din sistem şi recalcularea pensiilor speciale prin aducerea lor la nivelul celor normale, bazate pe contributivitate;
– toate pensiile alimentate de la buget (inclusiv cele ocupaţionale) să se bazeze pe contributivitate la sistem;
– uniformizarea condiţiilor de pensionare pentru toate categoriile de pensii şi venituri asimilate lor (pensii speciale, pensii ocupaţionale): aceeaşi vârstă standard de pensionare, acelaşi stagiu minim de cotizare, acelaşi stagiu complet de cotizare;
– creşterea graduală cu fiecare generaţie nouă ce intră în câmpul muncii, pe un calendar asumat de către întreaga societate, a contribuţiei către Pilonul II de pensii dublată de întărirea supravegherii şi reglementării acestui sector în sensul unei protecţii reale a drepturilor contribuabililor şi în sensul oferirii unui minim de garanţie sistemului. La final, când în 20 – 30 de ani toţi vor fi pe Pilonul II, statul să privatizeze complet Pilonul II transformându-l în Pilon III. În paralel, după o perioadă de 10-15 ani de cotizare la Pilonul II, contribuabilii să poată opta pentru mai multe scheme de risc. Banii din Pilonul II să fie limitaţi la maxim în a fi investiţi în titluri de stat sau proiecte ale statului;
– posibilitatea ca pentru 10-15 ani cotizaţia către Pilonul II să poată fi plasată de administratori în depozite bancare la termen cu risc scăzut şi nu în titluri de stat. Accesul băncilor de stat la banii din Pilonul II să fie foarte limitat dacă nu chiar restricţionat complet.
– deducerea fiscală completă a contribuţiei suplimentare către Pilonul III pentru care optează un salariat (şi nu până la un plafon de 15% din salariu brut cum se intenţionează acum).
