Ce pensie are Aurel Pădureanu? Iată cum se descurcă marele interpret de muzică lăutărească la cei 73 de ani ai săi, fiind văduv. Zilnic merge la Sfânta Biserică pentru a se ruga.
Ce pensie are Aurel Pădureanu? Cum se descurcă la cei 73 de ani ai săi?
Aurel Pădureanu este văduv de doi ani și șase luni. Ajuns la onorabila vârstă de 73 de ani, spune că este, momentan, „ok”, însă nu „în toate puterile”.
În ciuda acestui fapt, rămâne optimist pentru că sunt alții care o duc mai rău decât el.
Deși nu a specificat suma exactă, se pare că pensia sa îi ajunge pentru traiul zilnic. Atâta timp cât se descurcă pe plan financiar și este sănătos, nu își pune problema zilei de mâine.
„Mulțumesc lui Dumnezeu, deocamdată sunt ok, dar la vârsta de 73 de ani nu pot să spun că sunt în toate puterile. Sunt alții care o duc mult mai rău decât mine.
Dacă vrem să fim fericiți, nu priviți în sus, veți vedea oameni mai fericiți și apoi deveniți invidioși, priviți în jos și veți vedea fericirea voastră.
Atât timp cât mă descurc financiar și sunt sănătos, nu îmi pun problema zilei de mâine”, a declarat el pentru Playtech Știri.
Care este ultima dorință a lui Aurel Pădureanu?
De când a murit soția sa, Cornelia Catanga, este sfâșiat de durere. A reușit, însă, să își găsească liniștea la Sfânta Biserică, unde merge zilnic pentru a se ruga bunului Dumnezeu.
În prezent, dorința sa este este să facă un spectacol în memoria soției sale la Teatrul Național. Luptă zilnic pentru această dorință. Luptă și se roagă să găsească un sponsor. Totuși, el consideră că Ministerul Culturii ar trebui să se ocupe de acest spectacol pentru că soția sa a fost o mare artistă.
În prezent, este dezamăgit de oamenii din jurul său. De „potenții financiar” care nu mai răspund la telefon.
„După doi ani și jumătate de când a dispărut Cornelia, mă rog la bunul Dumnezeu în fiecare zi la Biserică. Dumnezeu mi-a mai dat o zi, să fiu alături de familia mea, de copilul meu, dar lipsa Corneliei mă doare extrem de mult pentru că știe toată lumea în ce fel a fost înmormântată.
Dorința mea supremă și lupt în permanență să pot să fac un spectacol în memoria ei la Teatrul Național. Pentru asta lupt în fiecare zi. Lupt să găsesc un sponsor, dar treaba asta ar fi trebuit să fie făcută de Ministerul Culturii pentru că a fost o mare artistă, a fost înmormântată în felul acela groaznic în timpul pandemiei…
Nimeni nu mai răspunde la telefon. Toți potenții financiar nu mai răspund la telefon. Sunt la Biserică, nu vreau să vorbesc rău, dar există multă răutate. Într-o secundă, într-un minut se poate schimba viața oamenilor”, a explicat el.