Președintele Klaus Iohannis este optimist cu privire la aderarea României la Spațiul Schengen, însă nu a oferit nicio dată concretă în acest sens.

„Sunt optimist că vom găsi soluții pentru această problemă Schengen, dar n-aș vrea să ne legăm de o anumită dată. Pentru mine, pentru România și pentru români este important să intrăm în Spațiul Schengen. Nu vreau să legăm discuția de o anumită dată, fiindcă am văzut în decembrie că aceste lucruri nu pot fi legate de o anumită dată. Ele țin de foarte multe considerente europene. (…) Continuăm discuțiile și sunt optimist”, a declarat președintele Klaus Iohannis în cadrul unei declarații de presă de la Bruxelles.

România nu este o sursă de migrație

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a mai spus că România nu este o sursă de migrație și nici nu este o țară de tranzit. Șeful statului a mai spus că România este deschisă să colaboreze cu Comisia Europeană în ceea ce privește un proiect pilot care să „verifice anumite proceduri mai rapide, mai eficiente şi, în acest fel, chiar să creăm bună practică care poate fi preluată şi de alte state membre”.

„Există un pact pe migraţie care este în discuţie între Consiliu şi Parlament. Nu despre asta vom vorbi, ci vom vorbi despre aspecte ale migraţiei legate de extern, adică cum protejăm graniţa externă a Uniunii Europene mai bine, cum facem să returnăm migranţi mai rapid, cum procesăm solicitările de azil mai rapid şi aşa mai departe. Aceste lucruri sunt importante. Vreau să spun încă o dată şi să fiu foarte clar: România nu este sursă de migraţie şi România nu este ţară de tranzit. Noi ştim să ne protejăm graniţele. Însă problema este una europeană şi atunci e clar că şi noi vrem să participăm la găsirea celor mai bune soluţii. În acest sens, noi suntem deschişi să colaborăm cu Comisia Europeană pe un proiect pilot care va veni să verifice anumite proceduri mai rapide, mai eficiente şi, în acest fel, chiar să creăm un bună practică care poate fi preluată şi de alte state membre”, a spus şeful statului.

Nu în ultimul rând, șeful statului a mai spus că migrația nu trebuie confundată cu Schengen.

„Schengen se referă la o libertate de circulaţie a cetăţeanului european, iar când vorbim de migraţie vorbim despre proceduri care se adresează unor oameni care vin din afara Uniunii Europene. Deci este cu totul altceva. A, că în opinia unor state membre există legături între acestea, am luat act de această chestiune şi din acest motiv vrem să găsim soluţiile cele mai bune. România niciodată nu este parte din problemă, dar noi încercăm întotdeauna să fim parte şi să contribuim la soluţie”, a mai adăugat președintele României.

A fost depusă o acțiune prin care se cere constatarea nelegalității deciziei Consiliului JAI

La începutul lunii februarie, europarlamentarul PMP, Eugen Tomac, a anunțat că a depus la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o acțiune prin care cere instanței să constat că decizia luată de Consiliul JAI în decembrie anul trecut este nelegală.

”Drept rezultat, dacă decizia prin care României i se refuză aderarea la Spațiul Schengen va fi considerată una nelegală prin anularea acesteia de către Curte, un nou vot cu privire la aceeași decizie nu va mai putea fi un vot politic, ci un vot tehnic, care să țină cont strict de condițiile de evaluare Schengen, pe care le îndeplinim. Un vot pozitiv”, a declarat Tomac.

De asemenea, Eugen Tomac a mai spus că „deocamdată nu am avut parte de susținerea acestor reclamanți privilegiați. Sper că acum că am depus acțiunea, le vom capta interesul și voi putea face noi demersuri pentru ca un reclamant privilegiat să ni se alăture. Am cerut Curții timp în acest sens.

Europarlamentarul a explicat care sunt dispozițiile încălcate de Consiliu, în opinia sa, precizând „tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană. Principalul nostru argument se regăsește în Tratatul de aderare, care prevede în protocolul 1, art. 4 alin. (2) că „Dispoziţiile acquis-ului Schengen … se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis”.