În luna ianuarie a acestui an, Asociația pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice a depus o petiție în ceea ce privește Schengen în Parlamentul European, iar aceasta a fost acceptată.

Ea va fi discutată în regim de urgență în Comisia pentru Petiții, în data de 22 martie, spune Răzvan Nicolescu, preşedintele asociaţiei.

Fostul ministru al Energiei a declarat că ”este bine că petiţia noastră cu privire la tratamentul abuziv şi anti-european al cancelarului austriac în ceea ce priveşte aderarea românilor la spaţiul Schengen a fost acceptată pentru a fi discutată în Parlamentul European în regim de urgenţă. Vom merge la Bruxelles pe 22 martie şi vom spune că românii au dreptul garantat de tratate UE pentru a fi în Schengen, iar Uniunea Europeana trebuie să rămână spaţiul în care regulile şi tratatele trebuie respectate. Demersul nostru este de a apăra drepturile românilor, dar şi fundamentele pe care s-a creat Uniunea Europeană”.

Asociația cerea ieșirea din pasivitate

Petiția, care a fost depusă la data de 9 ianuarie, cerea ca Parlamentul European să iasă din pasivitate și să își îndeplinească obligațiile legale de a reprezenta toți cetățenii blocului comunitar.

În petiție, Asociația a amintit că România a beneficiat de o poziție favorabilă din partea Consiliului UE cu privire la aderare la spațiul Schengen. Astfel, se arată că ”România a dovedit în ansamblu că este suficient de pregătită pentru a aplica dispoziţiile acquis-ului Schengen”.

În petiție se mai scrie că ”dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene şi actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia şi care nu sunt prevăzute la alineatul (1), deşi sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauză din acquis”.

Nu în ultimul rând, documentul relevă că ”unica interpretare acceptabilă a acestor prevederi din Actul de aderare este aceea că votul Consiliului trebuie să se întemeieze pe argumente ce vizează îndeplinirea condiţiilor pentru aderarea la spaţiul Schengen de către statul membru analizat, acesta neputând fi exercitat în mod abuziv, discreţionar, în lipsa unor argumente care să vizeze cauza, având în vedere că interpretarea sistemică a TUE (Tratatul privind Uniunea Europeană n.r) obligă la îndeplinirea obligaţiilor asumate în cadrul Uniunii cu bună-credinţă, conform principiului cooperării loiale, cu respectarea valorilor egalităţii, fără nicio discriminare”.

Carta interzice abuzul de drept

Petiția mai arată că, potrivit articolului 54, Carta interzice abuzul de drept și stabilește că nicio dispoziție a acesteia nu trebuie interpretată ca implicând vreun drept de a desfăşura orice activitate sau de a îndeplini orice act îndreptat împotriva oricăruia dintre drepturile şi libertăţile recunoscute prin Cartă sau de a le impune restrângeri mai ample decât cele prevăzute prin aceasta.

„Aşadar, rezultă că pentru a fi validă, decizia Consiliului trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, în mod cumulativ: trebuie luată în conformitate cu procedurile Schengen aplicabile adică trebuie să aibă în vedere în mod obligatoriu şi exclusiv îndeplinirea sau nu a condiţiilor pentru aderarea la Spaţiul Schengen de către statul membru asupra căruia urmează să decidă; trebuie să ţină seama de raportul Comisiei; trebuie să fie precedată de o consultare cu Parlamentul European; trebuie luată în unanimitate. Condiţia votului exercitat cu bună-credinţă, conform principiului cooperării loiale a fost încălcată”, arată petiția.

Argumentele Austriei nu țin de îndeplinirea condițiilor de către România

Documentul trimis în PE arată că argumentele invocate de către Austria nu fac referire la îndeplinirea condițiilor de către România, cu scopul intrării în Schengen, ci fac referire la îngrijorări legate de buna funcționare a acestui spațiu.

„Or, chiar dacă aceste îngrijorări ar fi veridice, astfel cum am arătat mai sus, România are dreptul legal de a intra în Schengen şi, împreună cu toate statele membre, de a lucra la îmbunătăţirea sistemelor actuale, însă din poziţie de egalitate cu celelalte state membre, iar nu din poziţia statului care îşi respectă toate obligaţiile, dar căruia nu i se conferă aceleaşi drepturi. Mai mult, în realitate, România nu reprezintă rută de migraţie spre Austria (atât datorită standardelor înalte de protecţie a frontierelor, cât şi datorită blocajelor geografice: Dunăre, Carpaţi, Marea Neagră), motiv pentru care, în ceea ce priveşte decizia cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen, acesta rămâne doar un pseudoargument. Prezentarea de date false privind rutele migratorii, inclusiv în şedinţa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022, reprezintă o dovadă suplimentară că Austria a încălcat flagrant art. 4 din TUE privind cooperarea loială între statele membre UE. În plus, Austria a acţionat bună ştiinţă, Ministrul Federal de Interne fiind avertizat, inclusiv de Asociaţia noastră, în legătură cu faptul că este pe cale să încalce tratatele, normele şi principiile Uniunii Europene”, subliniază semnatarii petiţiei.

Petiția mai arată că votul nu a ținut cont de raportul CE, cu toate că România respectă toate condițiile încă din anul 2011.