Violeta Alexandru (Forța Dreptei), fost ministru al Muncii, a vorbit despre proiectul de lege care vine în sprijinul pensionarilor care au lucrat la întreprinderi desființate. Ea a precizat că urmărește la acest moment să fie sigură că legea în cauză nu a fost doar votată, ci că este pusă în practică. Ce a constatat însă, aceasta?
Violeta Alexandru a vorbit despre legea prin care s-a urmărit să fie sprijiniți, în mod concret, cei care căutau cu disperare actele întreprinderilor în care au lucrat dar care fuseseră, între timp, dizolvate.
„Un an – o lege atât de simplă și de necesară. Prea lent se mișcă lucrurile. S-ar putea face atât de multe lucruri bune pentru oameni.
Decembrie 2022 – vot final pe proiectul meu de lege prin care am urmărit să sprijin, în mod concret, pe cei care căutau cu disperare actele întreprinderilor în care au lucrat dar care fuseseră, între timp, dizolvate. Persoane ajunse la vârsta pensionării constatau că foștii angajatori nu mai existau din punct de vedere juridic și urmau să piardă ani buni din calculul pensiei. Munciseră dar nu puteau demonstra, așa că li se stabilea o pensie mică. Căutau disperați informații despre unde ajunseseră arhivele întreprinderilor la care au lucrat. Dacă se predaseră”, a comentat fostul ministru al Muncii.
Ea a explicat că, în ritmul său de muncă, un asemenea proiect cu soluții simple de adresare a acestui calvar, ar fi putut trece și produce efecte pentru oameni în maxim câteva luni. Cu toate acestea, peste un an a stat în Parlament, timp în care fostul ministru a insistat să fie discutat, a barat toate tipurile de obstacole, de tertipuri prin care PSD/PNL, mai ales PSD ar fi vrut respingerea lui.
„Am fost în toate comisiile. Se amâna, doar-doar nu mă prezentam la fiecare ședință. Nu renunțam. Reveneam. Cu argumente pentru a demonta fiecare insinuare, fiecare sugestie de vot negativ”, a amintit Violeta Alexandru.
Ce conține noua lege care vine în sprijinul pensionarilor
Ea a precizat că, în ianuarie 2023, la peste un an de la depunere – legea a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial.
Ce conține noua lege, legea nr. 26/2023?
- Nu oamenii caută, cu disperare, în stânga și în dreapta, ci firmele de arhivare trebuie să publice denumirea societăților/întreprinderilor de unde au preluat documente de muncă. Toate denumirile, dacă s-au schimbat în timp.
- Arhivele Naționale publică, în mod centralizat (în Registrul operatorilor economici prestatori de servicii arhivistice), denumirile societăților/întreprinderilor de unde fiecare firmă de arhivare a preluat documente de muncă.
- Termenul de eliberare a adeverințelor/certificatelor: 60 de zile. Dacă e depășit, se vor aplica sancțiuni (același termen și în cazul documentelor care atestă activitatea eliberate de către lichidatorul/administratorul judiciar în cazul insolvenței/falimentului unui angajator).
- Adeverințele/certificatele se pot transmite beneficiarului și prin poștă (dacă solicitantul dorește, urmând să suporte costul – în foarte multe situații oamenii locuiesc în alt oraș).
- Tarifele maximale pentru eliberarea adeverințelor vor fi stabilite anual de către Casa Națională de Pensii, cu avizul Arhivelor Naționale (UNPIR care se ocupa până acum, nu avea nicio legătură cu subiectul). Aici, proiectul meu inițial venea cu o măsură de sprijin pentru ca oamenii (care nu aveau nicio vină că firma a intrat în faliment) să primească 1 adeverință/solicitare, dar PSD m-a blocat.
Fostul ministru al Muncii susține că se mișcă lucrurile prea lent și se muncește prea puțin
Violeta Alexandru a arătat că 3-4 ori a vrut să vorbească despre lege, de la votul final până astăzi.
„Nu am putut. Am avut nevoie să închid amintirea tuturor obstacolelor absurde prin care am trecut ca să pot trage ultime concluzii. Se face politică cu multă ranchiună pe cele mai simple și de bun simț subiecte care, de fapt, ar putea ajuta oamenii. Se mișcă lucrurile prea lent, se muncește prea puțin la nivelul celor cu funcții publice pentru a ajuta oamenii cât mai concret cu putință”, a arătat fostul ministru.
Potrivit acesteia, dincolo de digitalizarea la care trebuie să ajungem prin implicarea statului dar și a firmelor, noi nu tratăm cu seriozitate în România păstrarea documentelor/informațiilor în arhive (fizice sau electronice).
„Momentul pensionării vine. Ani de zile, la încheierea relației cu o firmă (când nu era în faliment, ci funcționa), înainte ca ANAF/Casa de pensii să se apuce să țină o situație electronică a contribuțiilor pentru angajați, oamenii plecau și nu mai luau nicio dovadă că totul s-a încheiat corespunzător. Toate acestea, peste ani, se văd. În ultimii ani au apărut alte probleme – oamenii ajung la vârsta pensionării și găsesc alte surprize când li se prezintă ce s-a plătit pentru ei.
După Revoluție, când se predau la stat aceste arhive, statul nu s-a ocupat așa că oamenii nu găseau informațiile necesare. Ăsta e adevărul. Într-adevăr nu erau sau nu se căuta corespunzător?”, a continuat Violeta Alexandru.
Potrivit acesteia, prin 2013 s-a permis și unor firme specializate în arhivare să le poată prelua. Au apărut alte critici. Inclusiv la comisiile din Parlament se făceau insinuări, acuzații, susținându-se că trebuie să se mute documentele (multe într-o stare de degradare gravă) la stat.
„Nu prima interesul final al oamenilor de a își găsi documentele ci aversiunea contra societăților comerciale. Arhivele Naționale, unde au mai ajuns, în timp, actele unor întreprinderi, recunosc că nu se pot ocupa de gestionarea documentelor cu valoare practică. Au alt rol.
Față de stat, firmele țin documentele în bună ordine și se pot identifica (dacă au fost găsite/predate toate actele) dar costă serviciul de eliberare pentru că niște angajați prestează o activitate.
Unele foste întreprinderi au abandonat pur și simplu arhiva. Ce manager să fi fost și să nu îți pese că în urma ta nenorocești niște oameni care urmează să se pensioneze. Sunt societăți de arhivare care au făcut minuni recuperând și conservând aceste arhive abandonate. Lor mă adresez spunându-le că trebuie să se solidarizeze și să mențină un standard în această activitate pentru a face diferența față de serviciile precare care ar (mai) putea exista în anumite locuri”, a mai sus fostul ministru.
Promisiune pentru toți pensionarii
Ea a explicat de ce a luptat în acești ani pentru această lege și pentru cea prin care să li se recunoască oamenilor la pensie toate sporurile pentru care au plătit contribuții/toată perioada în care au lucrat în grupe (nu doar anii plini)?
„Pentru ca venea momentul recalculării pensiei (pe orice nouă lege). Acest moment trebuia să îi găsească pe oameni cu un cuantum al pensiei în care este reflectată toată munca lor (până la ultima zi). O eventuală recalculare, pornind de la ceva care nu este corect stabilit de la început, nu este corectă pentru pensionar.
Urmează munca pe care știți că o fac – să văd că legea este pusă în practică. Eu nu sunt omul care scrie legi ca să am, chipurile, scor bun în statisticile despre activitatea parlamentarilor. Mă interesează să văd efectele în practică. Să se aplice. Revin”, a menționat ea.
Violeta Alexandru a ținut să mulțumească tuturor celor care i-au scris în toată această perioadă, celor cu care m-am consultat, reprezentanți ai unor entități private și publice care au suportat pentru a intra în cele mai mici detalii ca să înțeleg istoricul problemei, implicațiile soluțiilor.
„Și mie, ca și dvs., mi-ar plăcea să se miște lucrurile mai repede și mai serios în România. O să vină acel moment”, a punctat aceasta.