Mihai Diaconescu, unul dintre seismologii de la Institutul de Fizică al Pământului, a fost întrebat dacă România trebuie să se aștepte la un cutremur de peste 7 grade. Specialistul INFP consideră că acest lucru nu este exclus să se întâmple în perioada următoare.

Veste cumplită: „E posibil să avem un cutremur de 7 grade şi în România”

„Eu zic că este posibil să se întâmple. Nu s-a mai produs un cutremur de 7 grade din 1990, când au fost cele două cutremure. Inițial, unul a fost creditat cu 6,9 grade, iar americanii de la USGS îl creditează cu 7,1.

Sunt 32 de ani, deci ar putea să se producă și la noi, mai ales că nu am sesizat ca din 2004 încoace să mai producă un cutremur de 6 grade, de exemplu”, a spus Mihai Diaconescu, seismolog la INFP, marţi, la Antena 3 CNN.

Chiar dacă în zona Vrancea au avut loc mai multe seisme de intensitate mai mică, acestea nu eliberează din tensiunile acumulate, explică specialistul.

„Nu, cutremurele acestea care au avut loc au fost superficiale, undeva în jur de 20 de kilometri ori la noi, cel puțin până acum, cutremurele de peste 7 au fost generate la adâncimi mari, peste 90 de kilometri”, a explicat Mihai Diaconescu.

Situația din București în cazul unui cutremur major

Ultimele date puse la dispoziție de Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic nu sunt îmbucurătoare pentru București în cazul unui cutremur major. Astfel, putem observa că 438 de străzi s-ar afla în risc de blocaj din cauza dărâmăturilor, pe o lungime totală de 25 km, în cazul unui cutremur major.

O arie totală de 15 ori suprafața Parcului Cișmigiu ar fi acoperită de dărâmături, în timp ce o lungime totală de 25 de km de segmente de drum ar putea fi blocate.

Harta a fost actualizată în ziua de 14 decembrie 2022 cu cele mai recente date furnizate de Asociația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) privind clădirile vulnerabile din Capitală. Pe aceasta sunt marcate toate clădirile care sunt foarte vulnerabile și care își pot pierde stabilitatea odată cu următorul cutremur major.

„Pe hartă sunt marcate toate clădirile despre care știm că sunt foarte vulnerabile (RS I, U1, U2, U3, RS II) și care își pot pierde stabilitatea odată cu următorul cutremur major. Nimeni nu poate prezice cum se vor comporta toate aceste clădiri”, au declarat specialiștii.