„De la Piața Unirii spre fostul cartier evreiesc, către Kilometrul Zero al țării, centrul negustoresc de pe Lipscani – Șelari – Calea Victoriei și până-n zona Gara de Nord – Piața Romană – Moșilor vechi, Bucureștiul geme de imobile crăpate, locuite sau ba.

Verdict teribil: Bucureștiul este, din păcate, un oraș periculos!

Majoritatea celor 350 de clădiri pericol public, încadrate în clasa I de risc seismic, se află în arealul acesta. Oricare dintre ele se poate prăbuși chiar și fără cutremur.

Năpasta nu se limitează însă la cele 350 de pericole imobiliare. Partea Bucureștiului vechi, istoric, mai are și 363 de clădiri încadrate în clasa a doua de risc seismic. Cele mai multe sunt locuite. Despre bulevardul Magheru și un potențial seism de 7 grade, de exemplu, arhitectul Ștefan Dumitrașcu, spune că se gândește cu frică la un astfel de scenariu.

„Sincer, îmi este teamă ca să-mi proiectez această imagine. Singurele noastre speranțe la momentul acesta sunt cele ale echipelor de intervenții! – Altă speranță? – Vom trăi și vom vedea”, explică arhitectul Ștefan Dumitrașcu, potrivit Digi24.

Acesta mai spune că Bucureștiul este un oraș periculos din cauză că procesul de consolidare a clădirilor stagnează, iar șantierele care se deschiseseră acum doi ani și jumătate au fost închise.

„Bucureștiul este, din păcate, un oraș periculos! Și este periculos mai ales din cauza inactivității autorității celei mai calificate de a rezolva problema punerii în siguranță și a consolidărilor clădirilor multietajate de locuințe și nu numai. Acum doi ani și jumătate existau 81 de șantiere deschise în întreaga Capitală de către Compania Municipală de Consolidări și Risc Seismic. La această oră, din păcate, sunt zero!”, a adăugat el.

Locuitorii Bucureștiului se tem să mai treacă prin zonele vechi

Dezastrul care a avut loc în Turcia i-a făcut și pe locuitorii Capitalei să se îngrijoreze. Acestora le este chiar teamă să se mai plimbe prin zonele vechi ale orașului.

„Pot să merg pe trotuar, îmi cade o cărămidă, îmi cade o tencuială și sunt mort. Și? Cine răspunde? Mortul e de vină! Nu. Consolidarea sau primăria că nu face nimic! Ați văzut ce cutremur a fost în Turcia! Așa o să vină și la noi. Și cad. Mai bine demolează, fă de la temelia pământului și fă ceva pentru oameni”, afirmă un locuitor al Bucureștiului.

„Chiar nu mă simt deloc în siguranță. Pentru că pot să cadă oricând. Dacă vă uitați la blocul de lângă, e un pic în câș. Pare Turnul din Pisa, 2. E urât, pot să cadă blocurile oricând. Și blocul ăsta de lângă noi poate să cadă și el oricând. Aia e”, a spus un alt locuitor al Capitalei.

Capitala are bani pentru consolidarea clădirilor, dar nu sunt folosiți

Prefectul Capitalei, Toni Greblă, spune că toate muncipalitățile, inclusiv Bucureștiul, au la dispoziție fonduri europene pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, dar că aceștia rămân necheltuiți an de an. El a precizat că în București sunt peste 1.000 de clădiri cu risc seismic, dar că numărul de clădiri afectate ar depinde de intensitatea unui cutremur.

„S-a inventat un concept care se cheamă capacitate administrativă. Eu l-aș înlocui cu indolență. Este vorba despre indolența unor oameni din administrație care nu pregătesc temeinic proiectele pentru a putea să purceadă la consolidarea antiseismică a clădirilor”, a spus acesta.

„În ultimii 15 ani, niciun municipiu nu poate să spună – mai ales municipiul București – că nu a avut bani pentru reabilitarea clădirilor. An de an, fonduri de la Ministerul Dezvoltării, fonduri europene rămân neconsumate pentru că nu suntem în stare să muncim pentru a realiza proiecte pentru consolidarea antiseismică și a le pune în practică. Cred că anul trecut, câteva clădiri pe care le numeri pe degetele de la o singură mână au fost consolidate”, a adăugat prefectul.